Guvernul României a adoptat Hotărârea de Guvern inițiată de Ministerul Finanțelor pentru continuarea programului „Noua Casă” și în anul 2026, cu un plafon de garantare în valoare de 500 de milioane de lei. Măsura este menită să asigure accesul în continuare la finanțare pentru achiziția de locuințe, în special pentru persoanele care întâmpină dificultăți în îndeplinirea condițiilor standard de creditare.
Actul normativ vizează atât sprijinul pentru accesul la locuințe, cât și intervenții directe în educație și protecție socială, adresând nevoi esențiale ale populației în actualul context economic.
Continuarea programului „Noua Casă” oferă predictibilitate atât beneficiarilor, cât și instituțiilor de credit, menținând unul dintre cele mai importante instrumente de sprijin pentru accesul la locuințe. Noul plafon de garantare permite derularea programului și în acest an, facilitând accesul populației la credite ipotecare în condiții avantajoase comparativ cu produsele standard disponibile pe piață, în special pentru persoanele aflate la achiziția primei locuințe.
Decizia adoptată de Executiv la propunerea Ministerului Finanțelor vine în contextul evoluțiilor recente din piața imobiliară și financiară, marcate de creșterea costurilor în sectorul construcțiilor, menținerea unor standarde prudente de creditare și nevoia de a asigura acces echitabil la finanțare pentru categoriile care întâmpină dificultăți în îndeplinirea condițiilor clasice de creditare.
Prin această hotărâre, Ministerul Finanțelor urmărește susținerea accesului populației la locuințe, menținerea stabilității pieței rezidențiale și sprijinirea sectoarelor economice conexe, precum construcțiile și serviciile financiare.
Programul „Noua Casă”, continuatorul programului „Prima Casă”, rămâne unul dintre principalele instrumente de politică publică destinate facilitării accesului la credite ipotecare. De la lansarea sa în anul 2009 și până la finalul lunii februarie 2026, au fost acordate peste 334.000 de garanții și promisiuni de garantare, în valoare totală de aproximativ 31,72 miliarde lei, confirmând rolul semnificativ al programului în sprijinirea accesului la locuințe.
În anul 2025, programul a continuat să genereze rezultate, fiind acordate garanții în valoare de aproximativ 33 milioane lei. Totodată, mecanismele de administrare a riscului și-au demonstrat eficiența, o parte semnificativă a sumelor plătite de stat pentru garanții executate fiind recuperată ulterior.
Datele analizate la nivelul pieței indică o dinamică pozitivă a creditării ipotecare și o maturizare progresivă a sectorului, susținută de creșterea veniturilor salariale și de reducerea dobânzilor efective. În acest context, menținerea programului contribuie la echilibrarea raportului dintre cerere și ofertă și la consolidarea unui cadru predictibil pentru finanțarea achiziției de locuințe.
Ordonanțele de Urgență inițiate de MF pentru deblocarea investițiilor autorităților locale adoptate
Tot în ședință, Guvernul a adoptat două Ordonanțe de Urgență inițiate de Ministerul Finanțelor, menite să accelereze accelerarea investițiilor autorităților locale: până la 12 miliarde lei finanțare temporară, fără impact asupra deficitului, prin împrumuturi avantajoase pentru autoritățile locale, pentru deblocarea și finalizarea investițiilor și creșterea absorbției fondurilor europene.
Scopul acestor două proiecte este accelerarea absorbției fondurilor nerambursabile și asigurarea finanțării necesare pentru proiectele care riscă să fie blocate din cauza lipsei temporare de lichiditate la nivel local.
I. Mecanismul pentru accelerarea investițiilor finanțate prin PNRR
Primul act normativ instituie un mecanism de finanțare temporară pentru proiectele din PNRR, prin acordarea de împrumuturi fără dobândă din Trezoreria Statului, în limita unui plafon de până la 10 miliarde lei, pentru a susține implementarea celor peste 11.300 de contracte aflate în derulare în valoare totală de aproximativ 46 miliarde lei, (din care 34,4 miliarde lei sunt reprezentate de către cheltuielile eligible) și pentru a evita întârzierile generate de decalajele de cash-flow.
Împrumuturile nu înlocuiesc fondurile europene, nu reprezintă cheltuieli permanente, având de asemenea caracter temporar și funcționând ca mecanism de tip „credit-punte” pentru menținerea ritmului de implementare.
Prin această măsură, Ministerul Finanțelor urmărește:
- accelerarea implementării investițiilor PNRR, fără impact asupra deficitului;
- finalizarea la termen a proiectelor;
- atingerea jaloanelor și țintelor asumate de România;
- absorbția integrală a fondurilor europene;
- evitarea pierderii investițiilor esențiale pentru comunități.
II. Mecanismul financiar pentru finalizarea proiectelor europene 2014–2020 și sprijin pentru actualul exercițiu financiar
Al doilea act normativ prevede acordarea de împrumuturi de până la 2 miliarde lei din veniturile din privatizare, destinate finalizării proiectelor europene din perioada 2014–2020 și susținerii cofinanțării investițiilor din fonduri externe nerambursabile. Finanțările sunt acordate în condiții avantajoase, cu scopul de a preveni blocarea proiectelor și de a evita pierderea fondurilor europene deja contractate.
Prin această măsură, Ministerul Finanțelor urmărește accelerarea finalizării proiectelor europene, protejarea investițiilor publice deja realizate, susținerea absorbției fondurilor europene, reducerea presiunii asupra bugetelor locale şi evitarea blocajelor administrative, a litigiilor sau a corecțiilor financiare generate de nefinalizarea proiectelor.
Măsura completează pachetul de instrumente financiare destinate autorităților locale pentru susținerea investițiilor publice și consolidarea capacității administrative de implementare a proiectelor europene.
