Prezint în acest articol câteva obiective vizitate împreună cu soţia mea în august 1997.
*Sala Independenţei/Independence Hall este un edificiu construit în perioada 1732 – 1735 pe baza proiectului arhitecţilor Edmund Wooley şi Andrew Hamilton; zidurile în stil georgian sunt din cărămidă roşie. Edificiul avea două aripi secundare care au fost demolate în anii 1811 şi 1812. În centrul edificiului se află un Turn cu ceas.
Acolo a fost prezentată “Declaraţia de Independenţă” la 4 iulie 1776; documentul considerat actul de naştere al Statelor Unite ale Americii (S.U.A.) fusese conceput de către Thomas Jefferson. Ziua de 4 iulie va deveni ulterior Ziua Naţională a S.U.A. În acea Sală emblematică s-au reunit reprezentanţii celor 13 colonii engleze din America de Nord (New Hampshire, Massachusetts, Connecticut, New York, New Jersey, Pennsylvania, Rhode Island, Delaware, Maryland, Virginia, North Carolina, South Carolina, Georgia) care îşi afirmau propria individualitate faţă de Anglia şi respingeau pretenţiile de dominaţie ale acesteia.
Conflictul dintre coloniştii englezi şi metropola lor, Anglia, a izbucnit pe fondul unor vechi nemulţumiri legate de politica britanică faţă de colonii în anul 1774, prin “Partida de ceai de la Boston” în urma căreia un grup de colonişti deghizaţi în indieni au aruncat în mare încărcătura de ceai a vaselor britanice ancorate în port.
Document având o influenţă covârşitoare atât asupra evoluţiei ulterioare a S.U.A., cât şi asupra mişcării politice europene, “Declaraţia” prezenta principiile egalităţii dintre state, egalităţii dintre oameni, dreptului de rezistenţă la opresiune, dar şi ideea dreptului oamenilor la libertate şi la căutarea fericirii.
“Declaraţia” marca practic apariţia unui nou stat independent pe harta lumii, stat a cărui organizare structurală va fi definitivată după ce, în 1783, Anglia va recunoaşte prin “Tratatul de la Versailles” independenţa celor 13 colonii americane. Pe baza “Declaraţiei de Independenţă” va fi concepută “Constituţia Statelor Unite ale Americii” în anul 1787.
Se cuvine să menţionez că în aceeaşi sală istorică a fost depus sicriul cu trupul neînsufleţit al Preşedintelui Abraham Lincoln asasinat la 15 aprilie 1865, în faţa căruia s-au închinat peste 300.000 de persoane într-o unanimă şi profundă emoţie.
*Clopotul Libertăţii/Liberty Bell a marcat citirea publică la 8 iulie 1776 a “Declaraţiei de Independenţă”. Clopotul are gravată următoarea inscripţie tradusă din limba engleză: “Să vestiţi libertatea în ţară şi pentru toţi locuitorii ei!”.
Liberty Bell Foto: By National Park Service Digital Image Archives – http://www.nps.gov/storage/images/inde/Webpages/originals/409.jpgGallery http://www.nps.gov/storage/images/inde/Webpages/index.htmlTransferred to Commons by Fæ, Public Domain, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=24218177
*Primăria este considerată ca fiind cea mai înaltă construcţie din zidărie la nivel mondial prin cei 167de metri, după prăbuşirea edificiului din Torino “Mole Antonelliana”. În vârful ei se află statuia lui William Perry, fondatorul Philadelphiei. Am urcat până sus împreună cu soţia mea, având de pe puntea de observaţie aflată la baza statuii lui William Perry la circa 152 de metri o privire panoramică a frumosului oraş. Clădirea a fost proiectată de arhitectul scoţian John McArthur Jr. şi ridicată în perioada 1871-1901. Primăria are 700 de camere cu diferite destinaţii.
Deşi se preconiza a fi cel mai înalt edificiu din lume, după terminarea lucrărilor de construire acesta a fost depăşit de “Monumentul lui Washington” din Washington D.C. şi de “Turnul Eiffel” din Paris.
*Poarta Prieteniei Chineze/Chinese Friendship Gate este un simbol al cooperării culturale dintre Philadephia şi Tianjin (un mare municipiu din Nordul Chinei), oraşul înfrăţit din China prin acordul bilateral convenit la 11 noiembrie 1982; construirea monumentului a fost finalizată la începutul anului 1984. Aceasta este prima poartă chinezească autentică având o greutate de 88 de tone şi o înălţime de 40 de metri; culorile ei sunt tradiţionale, iar picturile ilustrează anumite creaturi mitologice (din care nu lipseşte balaurul magic ce putea transforma apa în foc), precum şi modele grafice specifice Dinastiilor Ming şi Qing. Cele patru caractere chineze de pe ambele părţi ale Porţii se traduc prin “Philadelphia Chinatown”.
*Academia de Arte Frumoase funcţionează atât ca o prestigioasă instituţie de studiu, cât şi ca un muzeu renumit pentru colecţiile sale de picturi şi sculpturi din secolele al XIX-lea şi al XX-lea. Când eram în vizită la Philadelphia, în cadrul muzeului fusese amenajată o expoziţie temporară cu opere ale lui Constantin Brâncuşi. Construirea Academiei în perioada 1871 – 1876 sub coordonarea arhitecţilor Frank Furness şi George Hewitt într-o combinaţie de stiluri: gotic, renascentist, victorian şi într-o combinaţie a materialelor pentru ziduri şi pereţii interiori: gresie roz, granit, cărămidă presată roşie, teracotă de culoare violacee, marmură veneţiană roşie a determinat considerarea acelei clădiri ca una dintre cele mai frumoase şi mai impunătoare din întreaga Americă.
*Banca Secundară a fost inaugurată în anul 1817, servind ca bancă federală autorizată de Banca Centrală până în anul 1837 de a efectua toate tranzacţiile fiscale în numele guvernului american, pentru Congres sau în numele “Trezoreriei Statelor Unite”. Proiectarea clădirii a revenit lui William Strickland considerat cel mai bun arhitect american al tuturor timpurilor, format la şcoala vestitului inginer Benjamin Latrobe. Am fost impresionaţi de stilul renascentist de inspiraţie greacă, reflectat în ornamentele coloanelor.
*Franklin Institute Science Museum a fost înfiinţat în 1824, având de atunci până astăzi un rol important în promovarea ingineriei şi tehnologiei. Institutul a găzduit în 1884 “Prima Expoziţie Electrică Internaţională” şi în 1916 prima demonstraţie publică a telefoniei transcontinentale.
*National Benjamin Franklin Memorial se află în “Memorial Hall” din institutul prezentat anterior. Statuia unuia dintre fondatorii S.U.A., cunoscut diplomat, om de ştiinţă, inventator, scriitor, filosof şi profesor (1706-1790), operă a sculptorului James Earle Fraser, a fost inaugurată în anul 1938; aceasta cântăreşte 30 de tone şi este realizată din marmură albă de Seravezza.
Voi încheia articolul meu cu versurile traduse în limba română ale cântecului lui Bruce Springsteen, Streets of Philadelphia/Străzile din Philadelphia:
“Eram învineţit şi bătut/Şi nu-mi puteam da seama ce simţeam./Eram de nerecunoscut pentru mine./Mi-am văzut reflectarea într-un geam./Nu mi-am mai recunoscut chipul./O, frate, mă vei lăsa să mă prăpădesc/Pe străzile din Philadelphia?/Am mers pe drum până când mi-am simţit picioarele ca de piatră./Am auzit vocile prietenilor dispăruţi şi duşi./Noaptea îmi puteam auzi sângele în venele mele/La fel de negru şi şoptind precum ploaia/Pe străzile din Philadelphia./Niciun înger nu mă va întâmpina./Suntem doar tu şi cu mine, prietene./Şi hainele nu-mi mai vin./Am mers o mie de mile doar pentru a scăpa de pielea asta./Noaptea s-a lăsat, stau întins, treaz/Şi simt cum mă sting./Aşa că primeşte-mă, frate, cu sărutul tău necinstit/Sau ne vom lăsa unul pe altul, singuri/Pe străzile Philadelphiei.”.
Spre deosebire de sentimentele de anxietate, pesimism iremediabil şi tristeţe profundă care străbat acest cântec celebru compus cu ani în urmă, eu şi soţia mea – când ne-am plimbat paşii pe străzile liniştite ale Philadelphiei – am trăit momente de adâncă meditaţie şi aleasă recunoştinţă faţă de cei care împliniseră în acel an al veacului al XVIII-lea “Visul American”/“American Dream” sub semnul libertăţii, dreptăţii depline şi al umanismului autentic.
Am încredinţat tiparului aceste rânduri cu prilejul sărbătoririi “Zilei Naţionale a Statelor Unite ale Americii”/4 Iulie.
