Poziția părții române față de articolul de la Radio Europa Liberă Serbia și Porțile de Fier III

Ministerul Energiei acordă o importanță deosebită cooperării, în domeniul energiei, cu partea sârbă, motiv pentru care, de la începutul anului 2024, a avut loc o întâlnire bilaterală, la Atena, între ministrul român al Energiei, domnul Sebastian Burduja, și ministrul sârb al Minelor și Energiei, doamna Dubravka Djedovic Handanovic, precum și un schimb de scrisori, prilej de a evidenția spiritul constructiv în care decurge această cooperare. 

Cu aceste ocazii, ministrul sârb a apreciat informațiile furnizate de partea română legate de Planul Național Integrat pentru Energie și Schimbări Climatice al României, în timp ce demnitarul român și-a exprimat convingerea că Planul Național Integrat pentru Energie și Schimbări Climatice al Republicii Serbia va fi unul de succes, care va impulsiona integrarea europeană a Serbiei și dezvoltarea energetică sustenabilă a țării vecine.

Discuția de la Atena și schimbul de scrisori oficiale au mai abordat, de asemenea, aspecte legate de o bună exploatare în comun a potențialului hidroenergetic al Dunării, prin intermediul Sistemelor Porțile de Fier I și Porțile de Fier II.

Partea sârbă a adus la cunoștință părți române și intenția construcției unei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj la Porțile de Fier III. Partea română a răspuns că este esențial ca Serbia să comunice proactiv cu partea română despre acest proiect. Proiectul poate fi pozitiv iar România ar putea avea disponibilitatea de a se alătura cu o participație egală. Pe de altă parte însă, consecințele asupra mediului și navigabilității trebuie atent luate în considerare, iar partea sârbă nu poate realiza acest proiect altfel decât în strânsă cooperare cu România. Menționăm că în prezent nu există un grup de lucru comun româno-sârb referitor la proiectul Porțile de Fier III.

- Publicitate -

În domeniul gazelor naturale, Proiectul “Interconectarea Sistemului Național de Transport Gaze Naturale din România cu sistemul similar de transport gaze naturale din Serbia” presupune construirea unei conducte noi de transport gaze naturale ce va asigura conexiunea dintre conducta magistrală de transport gaze naturale “BRUA” și Nodul Tehnologic Mokrin din Serbia. Pe teritoriul României, conducta de transport gaze naturale se va cupla la conducta BRUA Faza I (localitatea Petrovaselo, județul Timiș) și va avea lungimea de 85,56 km (granița dintre România și Serbia-localitatea Comloșu Mare, județul Timiș).

Memorandumul de Înțelegere privind Proiectul de constructie a Interconectorului de gaze România-Serbia a fost negociat între cele două Părți și el urmează să fie semnat.

Așa cum a făcut-o de fiecare dată, cu ocazia contactelor și a corespondenței oficiale cu conducerea Ministerului Minelor și Energiei din Republica Serbia, Ministerul Energiei este încredințat că relațiile bilaterale în domeniul energiei dintre cele două țări se vor dezvolta în continuare, în spiritul unei bune colaborări și înțelegeri reciproce.

Sebastian Burduja, ministrul Energiei: „Cooperarea cu prietenii și vecinii noștri sârbi este foarte importantă pe toate palierele, în special în domeniul energiei. De peste 50 de ani operăm cu succes în mod comun amenajări hidroenergetice și de navigație deosebit de complexe, în speță Porțile de Fier I și II. Lucrăm accelerat și pentru îmbunătățirea interconexiunilor de energie electrică și gaze naturale. Referitor la intențiile sârbe de a construi o nouă hidrocentrală cu acumulare prin pompaj, acesta trebuie dezbătut pe larg în grupurile comune de lucru. Un astfel de proiect ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului și navigabilității, inclusiv pe partea românească. Așadar, la ultima întâlnire cu Doamna Dubravka Djedovic Handanovic, Ministrul Mineritului și Energiei din Republica Serbia, i-am cerut acesteia să intensificăm dialogul urgent. Niciun astfel de demers nu va putea începe fără acordul României.”