Națiunile Unite așteaptă ca anul 2023 să nu aibă o rată de creștere economică medie mai mare de 1,9%, ceea ce este unul dintre cele mai rele scoruri înregistrate în ultimele decenii. Perturbările provocate de pandemia de Covid-19, consecințele războiului din Ucraina asupra prețurilor la energie, asupra aprovizionării cu cereale, creșterea galopantă a inflației, efectele dezastruoase ale schimbărilor de climă… toate acestea nu puteau să nu aibă impact asupra ”mașinii economice mondiale”. În Europa, creșterea economică se îndreaptă spre un prăpădit scor de 0,2%, față de 3,3% în 2022. Vedem bine ce se petrece de circa zece ani în Europa, spune Jéronil Capaldo, economist-șef la CNUCED (Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare): când este promovată o politică de austeritate, statele reduc automat cheltuielile sociale. Iar femeile sunt adeseori primele afectate. Este suficient să privim la gradul de acoperire a nevoilor în domeniul sănătății ale mamelor, copiilor, pentru concediile de maternitate, spune economistul mai sus citat, care pune în gardă contra tentației la austeritate. Dar, adaugă el, lucrurile sunt și mai grave. Tăierile de fonduri afectează cadrele din educație, din meseriile ce privesc îngrijiri, ajutorarea altora (unde femeile sunt suprareprezentate) și care adeseori sunt finanțate de către puterile publice.
Necesitatea adaptării economiei la schimbările climatice
Austeritatea poate împiedica de asemenea statele să-și atingă obiectivele de dezvoltare durabilă fixate de ONU. Soluția nu este atât strângerea centurii, spune ONU, ci investițiile în transformarea economiei pentru a o adapta la schimbările climatice. Există și o știre bună pentru anul 2023: scăderea prețurilor la energie și alimente va trebui să continue, sub rezerva ca războiul din Ucraina să nu ia o altă turnură, spre agravare.
