În data de 14 decembrie 2022, între Ministerul Energiei, în calitate de coordonator de reforme și/sau investiții pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Componenta 6. Energie, în temeiul prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021 și Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Constanța, în calitate de Beneficiar, a fost semnat contractul de finanțare având ca obiect finanțarea din fondurile PNRR a implementării proiectului „Sursă de producție energie utilă termică și electrică prin cogenerare de înaltă eficiență în municipiul Constanța”.
Valoarea totală a proiectului este de 742.921.672 lei, din care valoarea maximă eligibilă nerambursabilă este de 430.696.492 lei.
”Bună ziua, domnule ministru, domnule primar, doamnelor și domnilor, mă bucur foarte mult că, în final, s-a reușit ca acest prim proiect să fie semnat astăzi. Este vorba despre un contract între Ministerul Energiei și primarul municipiului Constanța. Este un proiect care se va concretiza în producerea energiei electrice și energiei termice foarte necesare municipiului Constanța și sunt convins că cetățenii din Constanța așteaptă demult această decizie, ținând cont de problemele pe care autoritățile locale din Constanța le au în asigurarea termiei – vorbim de o infrastructură veche și energofagă. Prin acest demers, prin asigurarea finanțării acestui contract – discutăm de 111 milioane de euro, din care 86 milioane euro sunt fonduri asigurate prin PNRR -, se va pune în funcțiune o centrală nouă pe gaz, mult mai eficientă și care va asigura, așa cum spuneam, atât energie, cât și agent termic pentru cetățenii din municipiul Constanța. Dincolo de acest deziderat, este și acela al îndeplinirii unui jalon important din Planul Național de Redresare și Reziliență. Practic, prin activitatea de astăzi și ceea ce vom aproba astăzi, în ședința de Guvern, asigurăm îndeplinirea tuturor jaloanelor din PNRR, astfel încât să putem, în termen foarte scurt, să înaintăm cererea de plată numărul 2. Practic, vreau să transmit ministrului energiei, reprezentanților Ministerului Energiei, prezenți aici de față, că aceste proiecte trebuie să aibă o coerență susținută. Sunt o serie întreagă de alte măsuri pe care trebuie să le luăm pentru implementarea asumărilor din Planul Național de Redresare și Reziliență și, desigur, asumărilor la nivel național în ceea ce privește tranziția verde și asigurarea de noi surse de energie. Vreau să vă mulțumesc, să vă felicit și să-mi exprim încrederea că veți continua să lucrați așa cum am discutat și cum ne-am angajat pentru aduce la bun sfârșit toate obiectivele asumate. Vă mulțumesc și vă doresc o zi bună”, a declarat premierul României.
Proiectul se încadrează în Măsura de investiții 3 – Dezvoltarea de capacităţi de producţie pe gaze, flexibile și de înaltă eficienţă, pentru cogenerarea de energie electrică și termică (CHP) în sectorul încălzirii centralizate, în vederea realizarii unei decarbonizări profunde și vizează implementarea unei capacități de producție de energie termică prin realizarea la cele mai noi standarde și în conformitate cu toate cerințele de eficiență energetică, mediu și schimbări climatice a unei unități de producție energie în cogenerare de înaltă eficiență, în sectorul încălzirii centralizate, pe gaz, flexibile din punct de vedere al utilizarii gazelor regenerabile, în Municipiul Constanța.
Prin proiect se asigură construcția unei unități de producţie a energiei electrice și termice în cogenerare de înaltă eficiență în sectorul încălzirii centralizate, pe gaze, flexibile și de înaltă eficiență, cogenerare astfel cum este definită în art. 2 pct. 13 din Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor.
Soluția de cogenerare propusă satisface toate cerințele impuse prin Directiva de eficiență energetică privitoare la randamentul global, economia de energie primară și reducerea emisiilor în atmosferă a gazelor cu efect de seră și a celor poluante, precum și toate exigențele prevăzute în programele de finanțare actuale, inclusiv încadrarea sub limita de emisie specifică raportată la energia utilă produsă, de 250 g CO2/kWh, fără a fi necesar aportul vreunui gaz combustibil cu emisii de CO2 scăzute (cum ar fi hidrogenul verde).
