În toamna anului 1984 am vizitat capitalele unor ţări din această regiune a lumii ca reprezentant al organizaţiei naţionale de tineret la consultările de lucru de la nivelul ministerelor de externe privind pregătirea şi organizarea Anului Internaţional al Tineretului/1985, o importantă iniţiativă a României la Organizaţia Naţiunilor Unite. Desigur, mi-am făcut timp pentru scurte vizite la unele obiective turistice.
i) Jakarta/Indonezia
*Monumentul Naţional/Monas este un edificiu emblematic al Indoneziei, creat în urmă cu patru decenii şi dedicat memoriei eroilor căzuţi în luptele duse împotriva dominaţiei coloniale. Construirea Turnului înalt de 132 de metri a durat 14 ani (1961-1975). Vârful acestuia are forma unei făclii aurii de 17 metri din bronz acoperit cu aur; cu un lift se poate urca până pe terasa monumentului, aflată la 115 metri de unde vizitatorii – printre care m-am aflat şi eu – au prilejul de a admira panorama Capitalei şi Munţii Salak. În apropierea monumentului se află Arjuna Wijaya, o statuie în formă de caleaşcă şi o fântână decorată cu episoade tematice din poemul Mahabharata. *Parcul “Frumoasa Indonezie”, situat pe o suprafaţă de 165 de hectare este un gen de “Muzeu al Satului” ce conţine construcţii rurale cu mobilier tradiţional din cele 26 de provincii ale ţării. *Biserica Gereja Sion de rit protestant este cel mai vechi lăcaş de cult creştin din Capitala Indoneziei. A fost construită de portughezi în 1695 ca un loc de rugăciune pentru numeroşii sclavi aduşi din fostele colonii. *Gereja Katedral este un edificiu de cult romano-catolic în stil neo-gotic ce datează de la începutul secolului al XX-lea.
ii) Kuala Lumpur/Malaysia (Malaezia)
Peșterile Batu Foto: Slyronit, CC BY-SA 4.0 https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0, via Wikimedia Commons
*Peşterile Batu – având potrivit estimărilor speologilor o vechime de peste 400 de milioane de ani – se află la aproximativ 10 kilometri de Capitala Malaeziei. Aici am putut admira numeroase temple hinduse între care cel creat în anul 1920: un edificiu de poveste cu statuete multicolore al căror farmec este pus în valoare de iluminatul discret, generând o feerie memorabilă; în limba locală Batu înseamnă stâncă. În acelaşi an au fost construite scările de lemn care duc la vestitul Templu; întrucât acestea începuseră să se deterioreze, au fost înlocuite cu scări de ciment în anii 1939-1940. *Moscheea Masjid Negara are o capacitate de 15.000 de credincioşi. Este structurată în 48 de mici Domuri şi un Dom principal; acoperişul seamănă cu o umbrelă semi-deschisă de culoare albastră simbolizând cei 5 stâlpi ai Islamului şi cele 13 state ale Malaeziei. Minaretul principal înalt de 73 de metri are forma unei umbrele închise. Edificiul a fost finalizat în 1965. *Templul Sri Mahamariamman, o renovare din 1968 a edificiului original datând din 1873, are o bogăţie de ornamente exterioare: mici statui viu colorate ale celor aproape 230 de zeităţi hinduse. *Templul Guandi este un lăcaş taoist dedicat Zeului Războiului, Gung Di, fiind construit în anul 1888. Simbolistica Templului este una specială: peştii şi dragonii reprezintă puterea şi bunăstarea; leii de la intrare sugerează ideea protejării Templului de spiritele rele; fericirea eternă este simbolizată prin culoarea roşie-aprinsă ce domină interiorul lăcaşului de cult. *Piaţa Merdeka este locul unde a fost arborat pentru prima oară drapelul naţional cu prilejul dobândirii independenţei statului în 1957; suportul pe care se află acel steag al victoriei măsoară 100 de metri. *Vechea Gară Centrală în stil maur a fost construită în 1910 după planurile arhitectului englez A.B. Hubbock. La momentul vizitei mele aceasta rămăsese semi-operaţională, fiind destinată doar trenurilor pentru suburbiile Capitalei. *Masjid Jamek este o Moschee inaugurată în 1909, operă a arhitectului menţionat anterior, inspirată de stilul maur al mogulilor din India. Este decorată în nuanţe de crem pal, iar Domul este pictat în roşu aprins. *Complexul Dayabumi reprezintă unul dintre primii “zgârie-nori” din Capitală; el găzduieşte o serie de galerii comerciale vizitate de locuitorii oraşului şi de numeroşi turişti străini. *Clădirea Sultan Abdul Samad construită în 1896 a fost sediul administraţiei engleze până în 1957. Turnul de 41 de metri are un clopot ce a răsunat pentru prima dată la jubileul Reginei Victoria în 1897. De la dobândirea independenţei clopotul se aude în fiecare an la miezul nopţii cu prilejul Zilei Naţionale. *Monumentul Naţional/Tugu Negara este un grup statuar dedicat eroilor neamului, fiind compus din: 3 luptători; un purtător al drapelului naţional; 2 ostaşi cu armele în mâini; 2 militari căzuţi la datorie.
iii) Bangkok/Thailanda
*Wat Pho se mai numeşte Templul lui Buddha culcat, principala sa atracţie fiind o uriaşă statuie a acestuia care are înălţimea de 15 metri şi lungimea de 46 de metri; tălpile sunt încadrate în 108 panouri unde sunt descrise cele 108 semne de bun augur, numite lakshanas ce identifică un iluminat. În aceeasi încăpere se mai află 108 boluri din bronz semnificând cele 108 caractere bune ale lui Buddha (în ele vizitatorii pun monede în speranţa că le vor aduce noroc). Lângă Templu există un arbore Bodhi având origini în copacul din India în apropierea căruia ar fi stat Buddha aşteptând iluminarea. *Marele Palat compus din mai multe clădiri a constituit reşedinţa oficială a Regilor din Siam din 1782 până în 1925; după abolirea monarhiei absolute şi înlocuirea ei cu monarhia constituţională în 1932, toate agenţiile guvernamentale au părăsit Palatul. La ora actuală Marele Palat a rămas un centru de ceremonii regale şi a devenit un muzeu vizitat de numeroşi turişti. În arealul respectiv se află Templul lui Buddha de Smarald care este o Capelă regală construită în anul 1857, ce servea ca Monetărie, fiind extinsă de Regii care i-au urmat. *Wat Traimit este un alt templu unde se află o Statuie de aur a lui Buddha, înaltă de 3 metri având o greutate de 5,6 tone. Timp de două secole statuia a fost acoperită pentru a nu deveni o atracţie a diverşilor invadatori; a fost descoperită în 1954 când se construia un nou spaţiu care urma să găzduiască preţioasa comoară. *Wat Suthat este un templu budhist a cărui construire s-a încheiat în anul 1848. Pe terasa de la parter am putut admira 28 de Pagode ce simbolizează pe cei 28 de Buddha născuţi pe pământ. *Golden Mount/Wat Saket este un Templu budhist utilizat ca loc de incinerare a cadavrelor umane. În amintirea sutelor de victime cauzate de epidemiile de holeră (1840; 1881) au fost instalate mai multe statui din piatră reprezentând nişte vulturi care devorează trupurile umane inerte.
iv) Singapore
*Templul Seng Wong Beo are o vechime seculară şi a fost creat de reverendul Swee Oi, un poet care a adoptat religia buddhistă şi a decis să devină călugar al Ordinului Fuzhou Quanzhou. *Templul Sakaya Muni Buddha cunoscut şi ca Templul celor o mie de lumini a fost fondat în anul 1927, remarcându-se prin influenţe arhitecturale thailandeze. Este înconjurat de un lanţ de lumini, iar la bază are o frescă cu episoade din viaţa lui Buddha.
v) Manila/Filipine
*Fortul Santiago unde fuseseră dispuse trupele coloniştilor spanioli a fost transformat după cel de-al Doilea Război Mondial în Altarul Libertăţii. *Catedrala Catolică din centrul istoric îmbină stilurile renascentist, romanesc, neo-bizantin; în actuala formă aceasta a fost inaugurată în 1958. *Cimitirul American şi Memorialul conţin 16.859 de morminte ale militarilor din S.U.A. (inclusiv ale celor de etnie română) care au murit în operaţiunile din Noua Guinee şi Filipine în timpul celui de-al Doilea Război Mondial; pe numeroase panouri de marmură sunt gravate 36.286 de nume ale militarilor dispăruţi.
Nota Bene: Despre Vietnam am scris un articol publicat într-un număr anterior al acestei gazete, iar despre Laos voi face un articol distinct. În ambele ţări din Asia de Sud-Est am fost în misiuni diplomatice ca Însărcinat cu afaceri a.i. al României.
