Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a publicat, luni, pe site-ul instituţiei noi informaţii din cererea depusă de fostul procuror-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, privind revocarea sa din funcţie.
Cele patru întrebări adresate de judecătorii CEDO părţilor – ,,Kovesi vs România” sunt:
,,1 – Este articolul 6 paragraful 1 din Convenție aplicabil din perspectivă civilă în cazul de faţă?
2 – Dacă da, a avut reclamantul acces la o instanță de judecată pentru a stabili în ce măsură au fost respectate drepturile și obligațiile sale civile în legătură cu demiterea ei din funcția de șef DNA, în acord cu articolul 6 paragraful 1 din Convenție?
3 – Având în vedere acuzaţiile reclamantei, care susţine că demiterea ei a fost rezultatul punctelor de vedere pe care le-a exprimat în mod public în calitatea sa profesională, a existat o ingerință a libertăţii ei de exprimare, aşa cum este statuată în Articolele 10 şi 11 din Convenție? Dacă da, această interferență este prevăzută de lege și în acord cu termenii Articolului 10 paragraful 2?
4 – A avut reclamanta la dispoziție acces la o cale de atac internă pentru a rezolva problemele prezentate în contestație, așa cum prevede Articolul 13 din Convenție?”.
Guvernul are la dispoziţie o lună în care să vină cu o soluţie amiabilă, în caz contrar beneficiind de alte şase săptămâni pentru a-şi formula apărarea, notează stiripesurse.ro.
La sfârşitul anului trecut, fosta şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie a depus o plângere către CEDO în care reclamă faptul că i-au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului privind revocarea din funcţia de procuror-şef al DNA.
,,Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce priveşte revocarea din funcţia de procuror-şef al DNA ca urmare a Deciziei nr. 358 din 30 mai 2018 pronunţată de Curtea Constituţională. Motivele pe care le-am invocat în acţiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituţională a hotărât revocarea din funcţie, deşi nu am avut calitatea de parte în conflictul soluţionat de instanţa constituţională, nu am fost citată în faţa Curţii Constituţionale şi nu am avut posibilitatea de a avea cel puţin calitatea de „intervenientă” pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea”, se arată într-un răspuns al Laurei Codruţa Kovesi, transmis de biroul de presă al Parchetului General.
Pe 9 iulie 2018, şeful statului a semnat decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA, după ce a fost obligat de CCR.
,,Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a afirmat constant că respectă Constituția și legile țării și a acționat permanent în acest sens. Prin urmare, în executarea deciziei Curții Constituționale nr. 358/2018, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat, astăzi, decretul de revocare a doamnei Laura Codruța Kövesi din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție”, declara Mădălina Dobrovolschi, purtatorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale.
 a publicat, luni, pe site-ul instituţiei noi informaţii din cererea depusă de fostul procuror-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, privind revocarea sa din funcţie.){kind=link}