Dintre acestea, peste 60% au ales să dea sandwich copiilor. Pentru un sfert dintre copii masa de la școală este singura masa din zi
Unul din patru copii este nevoit să renunțe la cină în favoarea celor mari sau pentru adulții care muncesc
Studiu World Vision România
- În primul semestru al anului școlar 2023-2024, Programul Național Masă Sănătoasă (PNMS) a fost implementat în mod real în aproximativ o treime (36%) dintre cele 450 de unități școlare selectate.
- Pentru aproape o jumătate (49%) dintre copiii înscriși în PNMS, care au primit de mâncare la școală, aceasta este principala masă a zilei, iar pentru 22% dintre ei, această masă este singura dintr-o zi.
- La nivel național, 9% dintre școlile incluse în eșantion au optat pentru o masă caldă preparată în regim propriu, 28% pentru masă caldă în regim de catering și aproape două treimi dintre școlile beneficiare (63%) PNMS au optat pentru varianta pachet alimentar (sandwich).
- La nivel de unități școlare, în unul din cinci cazuri (20%) au fost menționate probleme și dispute între copii. Faptul că într-o unitate școlară doar o parte dintre copii primesc masă, pe care o servesc în clasă împreună cu alți copii care nu primesc, generează tensiuni și dificultăți de înțelegere, etichetări și frustrare, mai ales în cazul elevilor din ciclul primar.
- În cazul unuia dintre patru copii din medii defavorizate (23%), mâncarea pentru masa de seară nu ajunge pentru toată familia, cei mici fiind nevoiți să renunțe la masă în favoarea celor mari sau a adulților care muncesc.
Acestea sunt principalele concluzii ale studiului „Sunt hrăniți #Destul copiii României? Masa la școală și masa acasă”. Este prima analiză în profunzime a modului în care copiii din zonele defavorizate ale României sunt hrăniți atât în familie, cât și în școală. Studiul are un eșantion de 100 de școli (aproximativ o treime dintre școlile beneficiare).
Studiul poate fi citit integral aici : https://worldvision.ro/wp-content/uploads/2024/04/Raport-PNMS-World-Vision-Romania.pdf
Sondajul a fost făcut și în rândul părinților beneficiari indirecți (părinții/tutorii copiilor), iar eșantionul este de peste 400 respondenți. Studiul a fost facut cu sprijinul financiar al Lidl România, care este și principalul partener corporate al proiectului Pâine și Mâine implementat de World Vision România.
În acest context, World Vision România lansează primul apel național de înscriere a școlilor în programul Pâine și Mâine, aici : https://worldvision.ro/depunere-proiecte-paine-si-maine/. Cadre filmate cu copiii din Pâine și Mâine pot fi găsite aici : https://drive.google.com/drive/folders/1dQ1eTqMcAk-5UU0j7qLkYa4Odb8cutd8
„Acest studiu ne arată clar realitatea în ceea ce privește modul în care copiii noștri sunt hrăniți, acasă și la școală. Iar realitatea este una alarmantă. Facem un apel către toate autoritățile cu atribuții în domeniu, de la educație, sănătate, agricultură, fonduri, cât și la societatea civilă pentru a gândi împreună măsuri integrate în domeniul nutriției. Copiii noștri nu sunt hrăniți suficient și, cu siguranță, nu suficient de nutritiv. Pe lângă politici publice, este extrem de important să se urmărească și procesul de implementare, fiindcă ceea ce este scris în documente, prin ordine de ministru, nu ajunge întotdeauna să fie și implementat corect la firul ierbii, după cum a demonstrat acest studiu. Noi am decis să extindem programul Pâine și Mâine pe care-l desfășurăm deja în 33 de sate și care oferă, printre altele, o masă caldă zilnic pentru 1500 de copii din ciclul primar. După cum arată și studiul, masa caldă de la școală reprezintă o necesitate imediată pentru acești copii din medii defavorizate”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv al fundației World Vision România.
Cei care doresc să contribuie individual la programul Pâine și Mâine, dar și la alte programe World Vision România pot redirecționa 3,5% din impozitul pe venit. Mai multe detalii pot fi găsite pe site-ul nostru oficial, la secțiunea Redirecționează 3,5% din impozit.
Programul Național Masă Sănătoasă (PNMS), realitatea din teren:
În primul semestru al anului școlar 2023-2024, Programul Național Masă Sănătoasă a fost implementat în mod real în aproximativ o treime (36%) dintre cele 450 de unități școlare selectate.
La nivel național, 9% dintre școlile incluse în eșantion au optat pentru o masă caldă preparată în regim propriu, 28% pentru masă caldă în regim de catering și aproape două treimi dintre școlile beneficiare (63%) PNMS au optat pentru varianta pachet alimentar.
Sandwich-ul este „masa sănătoasă” cea mai des distribuită în școlile unde a fost implementat programul
În ceea ce privește conținutul „mesei sănătoase” din cadrul programului guvernamental, studiul World Vision România arată că pachetul alimentar, care este opțiunea implementată de majoritatea școlilor din program, constă, de cele mai multe ori, într-un sandwich însoțit de o băutură răcoritoare/apă sau iaurt și un produs dulce de patiserie.
De asemenea, 70% dintre părinții intervievați și 36% dintre cadrele didactice din școlile unde se implementează PNMS consideră că 15 lei este o sumă prea mică pentru o masă consistentă acordată copiilor în fiecare zi.
64% dintre reprezentanții școlilor incluse în procesul de evaluare apreciază că frecvența școlară a copiilor s-a îmbunătățit după introducerea PNMS. Probabilitatea acestei aprecieri pozitive crește cu 18% în cazul școlilor care oferă masă caldă în regim propriu.
Pentru cea mai mare parte dintre școlile beneficiare (77% dintre ele) PNMS a avut un grad ridicat de dificultate, implementarea programului nefiind precedată de o pregătire a unităților școlare de a oferi masă caldă copiilor prin asigurarea unor spații adecvate, sau de estimare a capacităților la nivel local de a identifica firme specializate în acest sens.
Lipsa spațiului și dotărilor necesare preparării mesei a făcut ca procesul de externalizare a PNMS să fie aproape general (91%), alocarea financiară diminuându-se prin costuri suplimentare aferente externalizării (transport, profit, ambalare etc.).
Ce mănâncă copiii acasă, în familie
Peste o treime dintre copiii din zonele defavorizate practic nu mănâncă în mod frecvent micul dejun acasă. Probabilitatea de a nu mânca micul dejun acasă crește semnificativ statistic odată cu vârsta copilului, majoritatea copiilor din zone defavorizate ajungând la școală în clasele terminale ale ciclului gimnazial fără să mănânce. Principalul argument oferit de părinți pentru această situație este lipsa banilor pentru achiziționarea de alimente necesare pregătirii pentru micul dejun.
30% dintre copiii din medii defavorizate nu mănâncă prânzul acasă, respectiv 28% dintre acești copii (unul din patru) nu mănâncă nici micul dejun, nici prânzul acasă. Probabilitatea de a nu servi prânzul acasă crește odată cu vârsta copilului, de la 24% pentru copiii înscriși în clasa I, până la 43% pentru copiii înscriși în clasa a VIII-a. Principala justificare oferită de către părinți pentru faptul că nu se servește prânzul acasă pentru copil este masa primită la școală. 43% dintre părinți declară, de asemenea, că nu au bani suficienți pentru cumpărarea alimentelor necesare pregătirii prânzului. Unul din cinci copiii din medii defavorizate (22%) merge seara la culcare fără să ia cina.
Două treimi dintre copiii din medii defavorizate ai căror părinți au participat la sondaj (62%) obișnuiesc să mănânce zilnic sau frecvent gustări în afara meselor principale, formate în principal din dulciuri (68%) fructe, lactate sau snack-suri. Mai mult de jumătate dintre copiii din aceste medii nu au un program de masă regulat, nu au obiceiuri alimentare stabile, comportamentul alimentar fiind unul dezorganizat și conjunctural (mănâncă atunci când au ce).
Baza alimentară a meselor pentru acești copii este formată din paste făinoase și cartofi pe care 44% dintre copii le consumă zilnic. Doar un sfert dintre acești copii (24%) mănâncă zilnic fructe și legume proaspete, peștele este extrem de rar în alimentația copiilor (de unde un potențial deficit de vitamina D), mezelurile și produsele din carne procesate au o prezență dublă în meniul zilnic al copiilor în comparație cu carnea neprocesată, doar 8% dintre copiii (unul din doisprezece) din aceste medii mâncând carne zilnic în familie.
Probabilitatea de a nu lua cina în familie scade odată cu creșterea în vârstă a copilului, copiii de vârstă școlară mică (ciclul primar) fiind statistic mult mai probabil să se afle în această situație decât copiii din ciclul gimnazial. Pentru majoritatea copiilor (51%), cina reprezintă principala masă a zilei. Principalele argumente oferite de către părinți pentru care copiii nu mănâncă masa de seară au în vedere lipsa banilor pentru achiziția de alimente. În cazul unuia din patru copii din medii defavorizate (23%), mâncarea pentru masa de seară nu ajunge pentru toată familia, cei mici fiind nevoiți să renunțe la masă în favoarea celor mari sau a adulților care muncesc.
Apel public pentru înscrierea școlilor în programul „Pâine și Mâine”
În acest context, World Vision România lansează primul apel național de înscriere a școlilor în programul Pâine și Mâine. Astfel, orice școală care îndeplinește criteriile va putea face parte din programul “Pâine și Mâine” în anul școlar 2024 – 2025, în limita fondurilor disponibile. Depunerea proiectelor se realizează până în data de 15 mai 2024, accesând link-ul: https://worldvision.ro/depunere-proiecte-paine-si-maine/
Scopul principal al apelului constă în acordarea unui grant nerambursabil dedicat implementării unui program național de tip Școala după Școală, pentru organizarea de activități remediale, în vederea recuperării deficitului de învățare cauzat de gradul de vulnerabilitate constatat, independente de școală sau elev, activități destinate exclusiv elevilor înscriși în învățământul simultan. Apelul este deschis pentru proiecte „Școală după școală” depuse de școli din mediul rural, din județele: Botoșani, Iași, Vaslui, Bacău, Neamț, Călărași, Ialomița, Giurgiu, Dâmbovița, Teleorman, Constanța, Olt, Vâlcea, Dolj, Gorj, Mehedinti, care au organizate clasele din ciclul primar exclusiv în regim simultan în anul școlar 2024-2023. Mai multe detalii pot fi găsite pe site-ul oficial.
Ce este programul „Pâine și Mâine”
“Pâine și Mâine” este un program care se adreseaza exclusiv copiilor din ciclul primar de învățământ, din școlile din mediul rural. Obiectivele programului sunt prevenirea și combaterea abandonului școlar prin creșterea rezultatelor școlare, prin recuperarea pierderilor în învățare și a întârzierilor în dezvoltarea competențelor de bază (scris, citit, socotit) respectiv a competențelor corespunzătoare vârstei elevilor. Programul este implementat exclusiv cu finanțare privată, de către indivizi și parteneri corporate. Lidl România este principalul susținător corporate al programului.
Prin Programul „Pâine şi Mâine” copiii beneficiază de un pachet integrat de servicii pentru a-i încuraja să meargă la școală. Astfel, ei primesc zilnic o masă caldă și două ore remediale, Școală de vară, dar și haine, încălțăminte, rechizite, echipamente digitale. Totodată, „Pâine și Mâine” include programe de formare pentru profesori, cât și activități de educație parentală pentru părinții din comunitățile dezavantajate
