Așa s-ar părea, cel puțin așa ne arată situația la 5 luni, în ciuda măsurilor anunțate de guvern, cum că fiecare minister trebuie să-și reducă cheltuielile materiale, că de cele de personal nu se ating, ba mai mult, fiecare minister trebuie să-și prezinte planul de măsuri pentru reducerea acestor cheltuieli, deficitul crește, astfel că la 5 luni acesta a ajuns la 2,3%, adică mai mult de jumătate față de cât trebuie să ajungă la finele anului 2023. Veniturile la buget cresc, doar că nu putem produce noi cât poate cheltui statul, cheltuielile crescând și mai mult! Este foarte clar, singura soluție neinflaționistă de reducere a deficitului bugetar este reducerea cheltuielilor bugetare! Și, har Domnului, este de unde reduce aceste cheltuieli, începând de la optimizarea numărului de personal bugetar, până la pensiile speciale de zeci de mii de lei pe lună. În schimb, guvernul studiază tot felul de alternative de creștere a veniturilor la buget prin creștere de impozite și taxe, cum ar fi creșterea TVA în sectorul HORECA, căruia după o perioadă lungă de lockdown exact asta-i lipsește, a accizelor pe alcool și țigări, dar cred că mai sunt și altele la care privește cu jind guvernul, nu vreau să dau idei, dar și reducerea facilităților pentru IT-iști, din construcții sau sectorul agro-alimentar, fără a privi deloc spre reducerea cheltuielilor bugetare. Vestea proastă este că toate aceste măsuri la care se gândește guvernul sunt măsuri care vor duce la creșterea inflației, asta în condițiile în care avem o inflație cu 2 cifre, care crește în continuare, mai încet decât în 2022, dar crește. Cum așa? Păi prin reducerea facilităților respective vom avea o ofertă mai mică în piața construcțiilor și a sectorului agro-alimentar, ca să nu mai vorbim că facilitățile eliminate vor merge direct în costuri, deci creșteri de prețuri, cu alte cuvinte inflație. În condițiile în care creditul s-a scumpit, producția industrială s-a redus, tu ce faci?, crești impozitele și taxele? Creșterea TVA-ului, una dintre variantele de a aduce bani la buget, va duce la scumpiri, deci inflație, deși pe de altă parte încerci o plafonare la câteva produse, tocmai pentru a stăvili, oarecum, creșterea prețurilor. Nu vi se pare că sunt niște măsuri contradictorii? Măsuri pentru creșterea veniturilor bugetare s-au tot luat în ultimul timp, încă din 2022, cu aplicare de la 01.01.2023. Să amintim câteva:
– reducerea plafonului pentru microîntreprinderi, de la 1.000.000 euro, la 500.000 euro;
– plata contribuțiilor pentru contractele part-time, la nivelul unui contract cu timp integral;
– creșterea TVA la produsele care conțin zahăr;
– creșterea TVA la cazări în sectorul hotelier;
– eliminarea cotei forfetare de 40% pentru chirii;
– creșterea impozitului pe dividende, de la 5% la 8%.
Și asta în condițiile în care prețurile s-au dus deja până la cer! Tu ce faci? Stimulezi creșterea prețurilor prin creștere de impozite și taxe sau prin reducerea facilităților? Adică să crească prețurile și mai mult? Nu asta este soluția, ci reducerea cheltuielilor bugetare! Altfel, da, reducerea deficitului bugetar va fi în continuare doar o himeră!
Multumim de cursul de economie predat, dar e gresit.
Intr-adevar cresterea TVA duce direct la scumpirea produselor, dar mecanismul cerere-oferta (oferta SOLVABILA!) duce la scaderea vanzarilor pe anumite categorii de produse si obliga producatorii sau intermediarii sa isi reduca cotele de profit, deci scade pretul final la unele produse.
Inflatia creste doar cand cererea SOLVABILA creste, iar aceasta cerere creste cand masa monetara creste (BNR ‘tipareste’ bani de hartie sau electronici).
Dar la noi BNR se bate cu pumnii in piept ca lupta cu inflatia (Hotul striga ‘Hotii!”)
si presa ii tine isonul…
Când a scăzut prețurile după o majorare de TVA?