După măsurile luate în situațiile urgente, trebuie gândit pe termen lung. Aceasta este prima concluzie la care a ajuns Agenția europeană a drepturilor fundamentale (FRA), o structură de pe lângă Uniunea Europeană, citată de Radio France Internationale (RFI). S-a ajuns la 4 milioane de refugiați de război ucraineni – cea mai mare provocare umanitară cu care se confruntă Europa de la Al doilea război mondial. O provocare la care s-a răspuns imediat încă din primele săptămâni de după invadarea Ucrainei, fiind activat statutul de protecție temporară a Uniunii Europene, având loc o mobilizare generală a societății civile. Ancheta FRA prin consultarea a 14.500 persoane din zece țări (Germania, Bulgaria, Spania, Estonia, Ungaria, Italia, Polonia, Cehia, România, Slovacia) care au primit cei mai mulți refugiați la începutul conflictului, de fapt un studiu intitulat ”Fuga din Ucraina”, arată că lucrurile trebuie privite mult mai departe decât primirile de urgență.
Nicole Romain, purtătorul de cuvânt al Agenției europene a drepturilor omului (FRA), a răspuns și a oferit unele precizări la întrebări puse de RFI în legătură cu acest uriaș și dificil dosar al valului de refugiați ucraineni apărut după agresiunea Rusiei.
Ce dificultăți întâmpină refugiații
Nicole Romain afirmă că refugiații ucraineni întâmpină mari dificultăți legate de educație, sănătate, găsirea unui loc de muncă și, bineînțeles,lipsa mijloacelor financiare. În ce privește educația, se constată că, în momentul anchetei, 60% din copii urmau încă învățământul online cu o școală din Ucraina. La început, ei nu erau școlarizați în țara-gazdă. În privința accesului la îngrijiri medicale în țara care i-a primit, refugiații au dificultăți din cauza problemelor de limbă. Jumătate din persoanele refugiate interogate sunt descurajate, deprimate de la sosirea în țările primitoare. Jumătate din copii și tineri au dificultăți să doarmă sau să se concentreze. Când părăsești brutal locuința, de la o zi la alta, fără să știi ce se petrece, apar indiscutabil probleme psihologice de care trebuie ținut seama atunci când se urmărește integrarea pentru o lungă durată. S-a desprins o mare satisfacție a refugiaților pentru felul în care au fost primiți, dar ancheta efectuată a scos la lumină și incidente de violență și discriminare față de persoanele venite din Ucraina în țările gazdă.
Accesul la locuri de muncă
Directiva europeană privind protecția temporară prevede accesul pe piața muncii pentru persoanele deplasate într-o țară membră a UE. Necunoașterea limbii țării care i-a primit rămâne o dificultate, chiar un factor decisiv, spune purtătorul de cuvânt al FAR. Sunt de asemenea probleme legate de păstrarea copiilor sau a persoanelor în vârstă pentru cei ce vor să muncească. Sunt și alte probleme care în cursul anchetei FAR s-a constatat că doar o treime din persoanele intervievate pot avea un loc de muncă remunerat în cele zece țări unde s-a derulat ancheta.
Au refugiații ucraineni intenția să revină în Ucraina?
O treime din persoanele deplasate din Ucraina se simt deja integrate în comunitatea țării în care au fost primite. O cotă similară, o treime din refugiați doresc să se întoarcă în Ucraina, în timp ce cealaltă treime nu știe ce are de făcut. Deci, o treime din persoanele venite în Uniunea Europeană doresc să rămână aici. Aceasta este o mare provocare pentru Uniunea Europeană, apreciază purtătorul de cuvânt al FAR. Trebuie căutate soluțiile pe termen lung, iar datele culese în astfel de anchete precum cea de față sunt foarte utile pentru statele membre ale UE, care trebuie să găsească soluția durabilă pentru a se asigura că persoanele deplasate din cauza războiului sunt corect incluse sub aspect socio-economic în societățile noastre.
