Educația și formarea profesională de excelenţă, dezvoltarea unor rețele de universități europene, studierea limbilor străine, educația de la vârste mici şi peste toate, rolul esențial al profesorilor constituie prioritățile președinției prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene exercitate de România în această perioadă.
România îşi propune ca în mandatul la conducerea Consiliului Uniunii Europene să determine adoptarea a două documente importante pentru viitorul continentului nostru: Recomandarea Consiliului UE privind sistemele de înaltă calitate pentru educația și îngrijirea timpurie a copilului şi Recomandarea Consiliului UE privind abordarea comprehensivă a predării și învățării limbilor străine.
Documentele de adoptat sub preşedinţia românească sunt „instrumente în vederea constituirii Spațiului european al educației până în anul 2025”, a subliniat ministrul educaţiei naţionale, Ecaterina Andronescu, la Forumul privind viitorul învățării/Forum on the Future of Learning, desfăşurat la Parlamentul European. Raportarea a ceea ce ne-am obişnuit să numim educaţie preşcolară la o arie de anvergură continentală poate să pară o intervenţie prematură în dezvoltarea copiilor, unora sugerându-le începutul unei construcţii tipologice. Ministrul educaţiei argumentează importanţa educaţiei timpurii bine fundamentate: „Crearea unei baze solide în primii ani de viață este o condiție prealabilă pentru dezvoltarea competențelor de nivel superior și pentru succesul educațional și este, în egală măsură, definitorie pentru sănătatea și bunăstarea copiilor”.
Tot în spiritul consolidării unui spaţiu comun al educaţiei, ca şi al economiei şi cunoaşterii în ansamblu, învăţarea şi utilizarea limbilor străine devin acte reflexe. De altfel, sunt nişte ani de la semnalarea ca improprie a formulării „limbi străine”, ajunsă desuetă ca şi „limbi moderne”, pe care şcoala o menţine probabil dintr-un reflex administrativ. Pentru Spațiul European al Educației, program Erasmus+, „prin care UE sprijină educația, formarea, tineretul și sportul în Europa”, reprezintă o formă de concretizare intrată în uzul larg, nu numai academic. Actuala ediţie a programului se încheie în 2020, aşa că noua lui formă se conturează în perioada de preşedinţie asumată de ţara noastră.
În acelaşi cadru de promovare a intereselor comune ale României și Uniunii Europene se regăseşte continuarea preocupărilor pentru crearea rețelelor de universități europene. Iniţiativa este franceză, din 2017, aplicarea ar fi să devină vizibilă din 2021. Constituirea este preconizată a fi în reţea, formată din trei-şase univesităţi din cel puţin trei ţări. Asocierea poate să fie făcută după un criteriu geografic sau de excelenţă intr-un domeniu academic ori tematic ştiinţifico-economic. Întrebările au şi început să apară, legate de elementele prin care aceste reţele vor fi diferite de consorţiile universitare care deja există între unele universităţi europene, precum şi de faptul că diplome în cotutelă pot fi obţinute şi acum.
Dezvoltarea unor centre de excelență în învățământul profesional și tehnic se află de asemenea pe agenda preşedinţiei româneşti. Abordarea se prefigurează ca esenţială în orizontul economiei viitorului. Pe plan intern, corespondentul se regăseşte în eforturile pentru dezvoltarea acestei forme de învăţământ. Există chiar ideea ca întregul învăţământ profesional de la noi să fie organizat în sistem dual. Şi aici sunt de formulat întrebări, având în vedere că învăţământul dual asigură calificări legate de necesităţile localizate ale agenţilor economici contractanţi, pe când aspiraţiile profesionale tind spre spaţiul european.
În ansamblu, mobilitatea, incluziunea și excelența sunt direcţiile majore în domeniul educaţiei şi formării ale mandatului României la conducerea Consiliului UE. La nivelul receptării largi, atenţia îndreptată mai ales către exprimări şi gesturi de moment sau către câteva zile în sus ori în jos la o vacanţă face să rămână ignorate profunzimea şi perspectiva. Din acest punct de vedere, este de subliniat că obiectivele preşedinţiei româneşti la Consiliul UE fac parte din agenda comună a Trioului de state care se succedă la preşedinţie în următoarele 18 luni: după România (1 ianuarie-30 iunie 2019), vor veni Finlanda (1 iulie-31 decembrie 2019) și Croația (1 ianuarie 2020-30 iunie 2020). Cu deschidere dincolo de spaţiul european, în aria de abordări a acestui semestru, la București se va desfăşura Conferinţa Miniştrilor Educaţiei din Asia şi Europa (ASEMME 7), definită ca „platformă unică de cooperare în domeniul educației între și în interiorul Europei și Asiei” (15-16 mai), precedată (11-14 mai) de Conferința Rectorilor și Forumul Studenților (ASEF), partener oficial al ASEMME.
