Studiu Hutton/Reveal Marketing Research
Pastele au devenit un aliment de bază în bucătăriile românilor, iar cel mai recent studiu realizat de Hutton în parteneriat cu Reveal Marketing Research și-a propus să înțeleagă în profunzime comportamentele și preferințele românilor legate de consumul de paste, de la frecvența cu care sunt gătite și motivele pentru care sunt apreciate, până la tipurile preferate și percepția asupra originii acestora.
Pastele au reuşit să ocupe un loc special în meniul românilor: 7 din 10 le pun pe masă săptămânal
Pastele sunt un produs cumpărat frecvent: aproape 8 din 10 români (78%) au cumpărat paste în ultima lună. În bucătărie, 45% dintre români gătesc paste aproximativ o dată pe săptămână, iar 25% de câteva ori pe săptămână.
Frecvența consumului crește odată cu numărul membrilor familiei. Spre exemplu, în gospodăriile cu patru persoane, incidența consumului săptămânal ajunge la 77%, comparativ cu 59% în cazul celor care locuiesc singuri.
Frecvența consumului de paste este influențată puternic și de prezența copiilor în gospodărie. Astfel, 78% dintre gospodăriile cu copii minori gătesc paste cel puțin o dată pe săptămână, comparativ cu 63% dintre cele fără copii minori. Privind mai atent, pastele ajung cel mai des pe mesele familiilor cu adolescenți cu vârste cuprinse între 11–14 ani: 88% dintre acestea le gătesc cel puțin o dată pe săptămână.
Generațiile tinere includ pastele mai frecvent în alimentația lor. O treime (33%) dintre reprezentanții Generației Z (14-29 de ani), declară că gătesc paste de câteva ori pe săptămână, comparativ cu doar 10% dintre Baby Boomers (62–80 de ani). Pastele sunt mai prezente și în marile centre urbane (orașe cu peste 200.000 de locuitori), unde 32% dintre respondenți le gătesc de mai multe ori pe săptămână.
Semnificația fundamentală a pastelor pentru români: îmbinarea utilului (42%) cu plăcutul (38%)
Când se gândesc la paste, 42% dintre români le asociază în primul rând cu o masă rapidă și ușor de preparat, iar 38% cu o masă gustoasă pentru toată familia. Asocierea cu bucătăria italiană este mai puțin puternică: doar 8% dintre români menționează acest aspect. Ea devine însă mai relevantă în rândul tinerilor de 18–24 de ani (19%) și al gospodăriilor cu venituri de peste 15.000 de lei (16%).
Semnificația pastelor diferă și în funcție de profilul consumatorului. Femeile le percep mai frecvent ca pe o soluție practică pentru o masă rapidă și ușor de preparat (46%, față de 37% dintre bărbați), aceeași asociere fiind întâlnită mai des și în rândul Millennials, cu vârste cuprinse între 30-45 de ani (47%).
Pastele se prepară românește, după propriul gust. Doar 26% fierb pastele „al dente”, în stil italian
Când aleg tipul de paste, o treime dintre români (33%) preferă pastele cu ouă, indiferent de tipul de făină. Pe locul al doilea se află pastele din grâu dur 100% (20%), urmate de pastele integrale (14%). Pentru 13% dintre români, tipul pastelor nu contează, principalul criteriu fiind prețul. Pastele din grâu moale (8%), cele din amestec de grâu moale și dur (7%) și cele fără gluten (4%) rămân alegeri de nișă. Pastele integrale sunt mai populare în rândul Millennials, cu vârste cuprinse între 30-45 de ani (18%), al părinților cu copii mai mici de 3 ani (20%) și al locuitorilor din București și Ilfov (19%).
La capitolul textură, 32% dintre români aleg să gătească pastele „nici prea moi, nici prea tari”, 31% le preferă bine fierte și moi. Doar 26% optează pentru textura „al dente”, așa cum le-ar servi un italian. Pastele bine fierte și moi sunt preferate mai ales de Millennials, cu vârste cuprinse între 30-45 de ani (36%), în timp ce textura „al dente” are cei mai mulți adepți în Banat (33%) și în gospodăriile cu venituri de peste 15.000 de lei (35%).
Când prețul este similar, originea pastelor împarte preferințele românilor: 38% aleg paste fabricate în România, iar 36% paste fabricate în Italia
Când aleg între mai multe branduri de paste italiene, 56% dintre români caută un brand recunoscut pentru calitatea pastelor, iar 17% se orientează către un brand foarte cunoscut. Astfel, aproximativ trei sferturi dintre români (73%) iau în calcul brandul atunci când aleg. Alți 15% cumpără ce găsesc la momentul respectiv, iar 11% aleg orice marcă aflată la promoție. Orientarea către brand crește odată cu venitul, de la 68% în gospodăriile cu venituri sub 8.000 de lei la 84% în cele cu venituri de peste 15.000 de lei.
„Datele scot la iveală un contrast interesant: românii pot cumpăra «italian», dar gătesc și consumă «românește». Peste o treime ar alege, la preț similar, paste fabricate în Italia, iar 56% ar căuta un brand italian recunoscut pentru calitate. Odată ajunse în bucătărie, însă, pastele intră în ritualul românesc de gătit: doar un sfert dintre români (26%) le prepară «al dente», textura asociată în mod tradițional cu stilul italian”, a declarat Marius Luican, Director General al Reveal Marketing Research.
Atunci când prețul este similar, preferințele românilor sunt aproape egal împărțite între pastele fabricate în România (38%)și cele fabricate în Italia (36%). Pentru 16%, alegerea este determinată de tipul și calitatea pastelor, iar pentru 10%, de brand.
Diferențele sunt mai clare între generații.Generația Z (14-29 ani) înclină spre pastele fabricate în Italia (49%), față de 29% pentru cele fabricate în România. În schimb, românii cu vârste între 45-54 de ani, reprezentanți ai Generației X, preferă mai frecvent pastele fabricate în România (46%), comparativ cu cele din Italia (32%).
