Da, cam asta se străduiește guvernul, din răsputeri, să facă prin proiectul de lege pe care este gata să și-l asume în parlament, iar o dată convenit în coaliție textul definitiv, acesta va trece așa cum și-l dorește, iar ceea ce avem în transparență decizională pe site-ul Ministerului de Finanțe ne arată ce se va aproba cu siguranță, dacă nu cumva se mai răzgândesc pe unele măsuri, căci opoziția nu poate face nimic, din motiv de număr de voturi sau, mai bine zis, din lipsă de voturi. De acord, comparativ cu primele versiuni ale proiectului de lege ,,scăpat” pe surse, proiectul de pe transparență decizională a eliminat unele măsuri aberante, inclusiv prin faptul că se propunea să se aplice de la 1octombrie, așa cum am scris și noi în Curierul Național, totuși mai există unele prevederi care vor afecta negativ mediul de afaceri din România. Să privim spre două dintre aceste măsuri:
1. – aplicarea obligatorie de la 1 ianuarie 2024 în relațiile dintre firme, pe teritoriul României, a e-factura. Departe de mine să neg rolul facturării electronice în combaterea evaziunii fiscale, dar introducerea, în mod obligatoriu, a acesteia va duce la multe greutăți în relațiile comerciale unde sunt implicate firmele mici, microîntreprinderile sau PFA-urile, I.I-urile, I.F-urile, liber profesioniştii, persoanele fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, deoarece toate acestea vor trebui să aibă o anumită dotare cu calculatoare, soft-uri, semnătură electronică etc., să aibă abilitățile necesare să lucreze cu acestea. Ori, aceste firme foarte mici, cu un singur angajat, nu știu cum se vor descurca, ca atare unele vor închide, iar altele vor trece în alte zone ale economiei, deci venituri mai mici la bugetul de stat. Și asta în condițiile în care România nu era obligată să treacă la facturarea electronică, dar România a cerut derogare de la U.E. pentru aplicare din 2024 și a și obținut-o! Probabil sunt curioși și europenii cum vor decurge lucrurile în România cu această factură electronică generalizată! Oare de ce nu se aplică obligatoriu în U.E.?
2. – reducerea plafoanelor tranzacțiilor cu numerar. Dar iată ce spune proiectul de lege publicat de Ministerul Finanțelor:
,,(1) Operațiunile de încasări și plăți în numerar efectuate între persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) și persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor livrări ori achiziții de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanțe sau alte drepturi și primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanțări se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 5.000 lei către/de la o persoană, până la data de 31 decembrie 2024 și 2.500 lei, începând cu data de 1 ianuarie 2025. Sunt interzise plățile și încasările fragmentate în numerar către/de la o persoană, pentru tranzacțiile mai mari de 5.000 lei, până la data de 31 decembrie 2024 și 2.500 lei, începând cu data de 1 ianuarie 2025.
(2) Sunt interzise încasările și plățile fragmentate de la/către o persoană, pentru operațiunile de încasări/plăți în numerar prevăzute la alin. (1), cu o valoare mai mare decât plafonul prevăzut la alin. (1), precum și fragmentarea tranzacțiilor reprezentând cesiuni de creanțe, primiri de împrumuturi sau alte finanțări, respectiv fragmentarea unei livrări de bunuri sau a unei prestări de servicii, cu valoare mai mare decât plafonul prevăzut la alin. (1).
(3) Prevederile alin. (2) nu se aplică în cazul livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii care se efectuează cu plata în rate, în condițiile în care între persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) și persoanele fizice sunt încheiate contracte de vânzarecumpărare cu plata în rate, conform legii.”
3. După articolul 41 se introduce un nou articol, art. 42 , cu următorul cuprins:
Art.42 – (1) Sumele în numerar aflate în casieria persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) nu pot depăşi, la sfârşitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 lei.
(2) Se admite depăşirea acestui plafon numai cu sumele aferente plăţii salariilor şi a altor drepturi de personal, precum şi a altor operaţiuni cu persoane fizice, pentru o perioadă de 3 zile lucrătoare de la data prevăzută pentru plata acestora.
(3) Sumele în numerar care depăşesc nivelul stabilit conform alin. (1) vor fi depuse în conturile bancare ale persoanelor respective în termen de două zile lucrătoare.”
Probabil, România și-a propus să elimine tranzacțiile în numerar mai rapid decât cele mai dezvoltate țări occidentale, pentru că, de exemplu, în Germania, și nu numai, se pot plăti cu numerar bunuri în valoare de mii de euro. Aceasta este încă o roată pătrată la căruța economiei, mai ales că reducerea plafoanelor se referă și la relațiile dintre persoanele juridice și cele fizice.
Legalizarea și impozitarea prostituției ar aduce venituri importante la bugetul de stat, la fel ca în celelalte state occidentale dezvoltate, precum Franța, Germania, Olanda, Spania, Italia, etc. ! Prostituția este un fenomen care nu poate fi eradicat dar poate fi controlat ! Anual, prostituția produce sume imense de bani nefiscalizați ! Banii proveniți din impozitarea prostituției ar putea fi folosiți pentru sistemul de pensii și cel sanitar ! În altă ordine de idei, ar fi necesară și intensificarea controalelor în piețele agroalimentare. Majoritatea comercianților nu folosesc case de marcat și declară, în fals, către stat, sume infinit mai mici decât cele declarate. Verificarea averilor acestor comercianți ar demonstra clar ca au obținut ilicit sume de bani foarte mari !
Terminati o cu prostiile. ROMANIA ARE A 2 A CRESTERE ECONOMICA DIN UE, ASA LATRA UE, KLAUS, CIUCA, CIOLACU. Nu zice nimeni că, colonia Romanika, NU MAI ARE ECONOMIE. Hahaha