Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi cancelarul german, Angela Merkel, au ajuns, luni, la un acord ce precede acordarea unui „statut special” Donbas-ului, zona din estul Ucrainei controlată de aşa-zişii separatişti, transmite Reuters, citat de b1.ro.
Conform înţelegerii, „statutul special” al Donbas-ului ar urma să fie stabilit printr-o lege ce ar urma să fie adoptată chiar de Ucraina.
În plus, cei doi lideri au discutat şi despre un tot-mai vehiculat summit Kiev-Moscova-Berlin-Paris.
Acordul de luni dintre cele două puteri regionale vine la aproximativ o lună după ce şi preşedintele Ucrainei, Volodymir Zelenskiy, a declarat că a fost de acord cu acordarea unui „statut special” Donbas-ului. Tot atunci, a indicat şi faptul că a permis desfăşurarea de alegeri în acea zonă.
Ulterior, Volodymir Zelenskiy a fost acuzat de faptul că ar fi cedat presiunii Moscovei şi a declarat că, de fapt, alegerile din Donbas nu ar trebui să se desfăşoare „cu pistolul la tâmplă”, ci în conformitate cu legislaţia ucraineană.
De precizat ca situația din estul Ucrainei riscă să se transforme într-un conflict înghețat similar celor din Transnistria, Abhazia, Oseția de Sud, Nagorno-Karabakh, Peninsula Crimeea.
De ce este Ucraina atât de importantă pentru Rusia
De sute de ani, politica externă a Rusiei a fost dominată preponderent de aşa-numita „Strategie a Spaţiului”. Această strategie este rezultatul unei experienţe istorice presărată cu invazii succesive ale Poloniei, Suediei, Lituaniei, Prusiei, Imperiului Britanic, Imperiului Francez, Imperiului Otoman, Imperiului Austro-Ungar, Imperiului German, Imperiului Mongol, şi a fost pe punctul de a fi ocupată de Germania nazistă.
Iar principalul factor care a favorizat toate aceste invazii a fost geografia plată a teritoriului pe care Rusia îl ocupă. Rusia este dominată de stepă și de câmpie şi este lipsită aproape în totalitate de râuri mari sau de mlaștini, fiind ușor de parcurs din orice direcție. Singurii factori care au ajutat Rusia în faţa diferitelor valuri de invadatori au fost pădurile dese și clima.
Prin urmare, timp de sute de ani, Rusia s-a extins teritorial cât mai mult posibil, astfel încât să pună cât mai mult spațiu fizic între zona centrală (concentrată preponderent în jurul Moscovei) și toți posibilii invadatori din jur. Aşa se explică şi de ce Rusia este un stat atât de întins.
„Strategia Spaţiului” a atins apogeul în intervalul 1945-1991, atunci când Rusia se întindea de la Oceanul Pacific (în est), până la Munții Caucaz și Asia Centrală (în sud), la Finlanda și Oceanul Arctic (în nord) și la Berlin (în vest). De precizat că cea mai mare parte a teritorului pe care-l deține nu este esențial supraviețuirii Rusiei ca stat. El are rolul strict de zonă-tampon.
Exact cum sunt şi Ucraina, Belarus, Republica Moldova, iar în perioada Războiului Rece, cum erau și Polonia, Țările Baltice, Ungaria, Cehoslovacia sau Germania de Est, printre altele.
Însă pe măsură ce graniţele fostului URSS s-au retras tot mai mult către est – sub presiunea NATO şi UE -, Ucraina a devenit cel mai important stat tampon. Asta din cauza faptului că granița de est a Ucrainei este la doar 756 kilometri distanță de Moscova. Iar terenul dintre acest două puncte este aproape în totalitate plat. În plus, Ucraina este şi unul dintre cele mai importante coridoare energetice ale Rusiei către Europa Centrală și de Vest. Prin urmare, evenimentele din 2014 au fost un adevărat dezastru pentru Rusia.
Dată fiind tendinţa tot mai pro-euroatlantică a Ucrainei, Rusia a recurs la două tactici pe care le-a utilizat frecvent de-a lungul istoriei sale: a dezmembrat și a destabilizat Ucraina. Scopul acestei strategii fiind de a o menține cât mai slabă.
Rusia a folosit această tactică şi împotriva Poloniei, României, Germaniei, Georgiei, Republicii Moldova, Finlandei, Kîrghîzstanului și multor altor state.
