În România, o problemă importantă în cazul forței de muncă o reprezintă decalajul salarial în funcție de zonă. Cu toate că salariile au crescut în toate sectoarele pieței muncii, în special cele din sectorul public, acestea nu au sustenabilitate prin creșterea productivității muncii.
Decalajele geografice se mențin foarte mari. Regiunile cu salarii reduse (sud, sud-est și nord-est și unele județe din sud-vest) înregistrează rate de creștere salarială mai mici decât județele unde salariile sunt mult peste medie.
În topul nivelurilor salariale se află Bucureștiul, județele Cluj, Timiș, Brașov și Sibiu. Din punct de vedere al remunerării medii, dacă în următorii cinci ani diferențele de creștere se mențin, Clujul ar putea ajunge și chiar depăși Bucureștiul .
În continuare cu salariile cele mai mari se situează angajații din IT și din intermedieri financiare și asigurări, în perioada ianuarie 2018 – ianuarie 2019 înregistrând o creștere medie de 9,4% ( totuși sub media națională de 16,8%) .
Creșterile salariale din sectorul public (administrație și apărare, învățământ, sănătate și asistență socială) sunt deosebit de ridicate, dar acestea nu produc plus valoare, nu impulsionează producția internă.
Din contra, aceasta a determinat creșterea prețurilor în ultimele luni (în luna iulie România a înregistrat o creștere a prețurilor de 4,1 % – cea mai mare din Uniunea Europeană ), a alimentat creșterea accelerată a importurilor de bunuri de consum . guvernul având în acest sens o politică explicită de eficientizare a activității (retenția).
Să nu uităm sectorul privat, un contribuabil important la bugetul de stat cu taxe și contribuții. Continuarea strategiei de creștere a salariilor trebuind să fie însoțită de măsuri fiscale de stimulare a producției interne, de creștere a productivității, de creștere a competitivității muncii în economie.
Atâta timp cât nu cresc veniturile bugetare, nu putem merge la infinit să creștem salariile pe baza împrumuturilor bancare. La sfârșitul lunii iulie, datoria României se ridică la peste 103 miliarde euro.
Dacă luăm de exemplu sectoarele industriei prelucrătoare, decalajele cresc continuu. În anul 2018, salariile medii au crescut mai ales în sectorul fabricării mijloacelor de transport și în sectorul fabricării produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucratea țițeiului, în timp ce creșterile din sectoarele cu salariile cele mai mici (mobilă, îmbrăcăminte, pielărie) au fost sub medie.
Nivelul salariilor are legătură directă cu nivelul de trai al oamenilor, al riscului de sărăcie
Datele Eurostat arată că România nu este o ţară omogenă din punct de vedere al riscului de sărăcie.
Conform acestor date,Transilvania şi Crişana (Macroregiunea Unu în statistica Eurostat, formată din Regiunea Nord-Vest şi Regiunea Centru) se află sub media naţională a riscului de sărăcie cu o valoare medie de 18,2% sau -23% faţă de aceeaşi medie. Macroregiunea Doi ( Nord-Est + Sud-Est) are un plus de sărăcie de +31,8% sau -35% față de medie.
Situația la nivel național se cunoaște, se știe, dar nu se întrevăd măsuri de redresare a acestei situații. Guvernele care se tot schimbă nu fac mai nimic , ca să nu spunem deloc, pentru reducerea decalajelor economice și sociale dintre zonele țării.
Studiu PwC România – peste 7 miliarde euro pierdere pentru antreprenorii români
Un studiu efectuat de PwC European Private Business Survey arată că deficitul de angajați calificați generează pierderi totale de peste 7 miliarde euro companiilor antreprenoriale din România București.
Principalele motive care au condus la actuala situație de pe piața muncii sunt migrația masivă a lucrătorilor români către statele din Vestul Europei, îmbătrânirea populației și programa educațională total inadecvată cerințelor actuale, schimbărilor apărute pe piața muncii (au apărut meserii noi , servicii noi etc.) .
Majoritatea antreprenorilor se confruntă la angajări cu lipsa candidaților mai ales atunci când vor să recruteze tehnicieni, personal administrativ sau experți în vânzări, factor care susțin că limitează potențialul de creștere al companiilor antreprenoriale și, implicit, al economiei țării.
Estimările antreprenorilor arată că pierderile lor totale însumate cauzate de lipsa forței de muncă se situează la nivel economiei naționale la 3,7% din Produsul Intern Brut (PIB) al României.
Calitatea forței de muncă este motorul oricărei afaceri pentru bunul mers și dezvoltarea acesteia . În acest sens antreprenorii români au luat măsuri ca:
- recrutarea de specialiști în domeniu
- atragerea de absolvenți de pe băncile școlii și calificarea acestora în domeniul tehnologiei prin cursuri interne și externe de colaborare.
De aceea este nevoie de creșterea investițiilor în domeniul educație și învățământului, în formarea profesională a forței de muncă, un efort comun atât din partea companiilor, cât și a guvernului.
Conform studiului efectuat de PwC România, deficitul de specialiști în România se prezintă astfel:
- 68% dintre antreprenori spun că găsesc greu personal etnic și administrativ/de suport. În această situație, România se plasează pe primul loc printre țările din Europa Centrală și de Est, cu cel mai mari deficit de specialiști pentru aceste două categorii de ocupații ;
- 50% au probleme să angajeze personal de vânzări ;
- 46% au nevoie de ingineri ;
- 40% au nevoie de trainer;
- 22% găsesc greu să angajeze personal specializat în management superior.
- 22% menționează că este dificilă angajarea specialiștilor în domeniul financiar- contabil, procent care situează România pe locul al treilea în Europa Centrală și de Est ;
- 18% au nevoie de experții digitali. În ceea ce privește această ocupație România coboară pe locul al șaptelea în regiune.
La nivelul Europei Centrale și de Est, pierderile economice totale estimate din cauza deficitului de competențe este de 358 miliarde de euro.
Conform raportului PwC în următorii zece ani, 600.000 de locuri de muncă din România vor fi afectate de transformarea digitală
Raportul PwC’s Workforce Disruption Index, prezentat pe 2 iulie 2019 în cadrul evenimentului Workforce for the future. Upskilling for Era 4.0 arată că în următorii zece ani, 600.000 de locuri de muncă din România vor fi afectate de transformarea digitală generată de noile tehnologii .
Potrivit raportului, în următorul deceniu vor fi create 325.000 de noi locuri de muncă și alți 275.000 de lucrătorii vor trebui să se perfecționeze în domeniul digitale deoarece automatizarea și introducerea inteligenței artificiale vor elimina treptat activitățile repetitive.
Noile tehnologii vor avea impact asupra locurilor de muncă, transformarea digitală va reconfigura modelele de afaceri, anumite industrii și chiar economia țării.
Atât guvernul, cât și patronatele trebuie să conlucreze pentru creare de strategii comune în domeniile inovării și digitalizării, să aloce investiții pentru creșterea automatizării, dar și pentru educația și recalificarea personalului.
Scopul urmărit este de acela de dezvoltare continuă a activităților economice, de dezvoltarea firmelor prin creșterea cifrelor de afaceri, în paralel cu ocuparea forței de muncă și scăderea șomajului.
În Raportul PwC se estimează că până în anul 2029 crearea celor 600.000 de locuri de muncă vor aduce o contribuție la creșterea Produsului Intern Brut (PIB) al României de 66 miliarde dolari.
