Într-o declarație făcută miercuri pentru presă, după semnarea la Helsinki a unui acord de protecție mutuală cu Regatul Unit, șeful statului finlandez, Sauli Niinistö, a ținut să precizeze că o aderare a țării sale la NATO nu este un act împotriva cuiva. Era un răspuns dat Moscovei, care avertizase Finlanda în privința ”consecințelor” la care se expune dacă își depune candidatura la NATO. Șeful statului finlandez i-a transmis Moscovei că tocmai ea trebuie să se considere responsabilă de eventuala aderare a țării sale la Alianța Atlantică .”Dacă vom adera la NATO, răspunsul meu va fi: Voi ne-ați obligat să facem acest lucru, priviți-vă în oglindă!”, a afirmat Sauli Niinisto.”Dacă Finlanda își asigură securitatea, nu este în detrimentul nimănui”, a adăugat el, în declarația făcută alături de premierul britanic Boris Johnson, în vizită la Helsinki.
Joi era așteptată oficializarea poziției Finlandei în chestiunea aderării, cu un anunț al candidaturii așteptat în următoarele zile, probabil împreună cu Suedia.
A fost semnată în prealabil ”o declarație de asistență reciprocă” în caz de război
Documentul mai sus menționat a intervenit după ce miercuri, înainte de a veni în Finlanda, a semnat un document similar cu Suedia. Aceste documente sunt valabile în perioada dintre candidatură și aderarea celor două state la NATO. La conferința de presă comună cu premierul Boris Johnson, președintele finlandez a subliniat că Rusia este cea care ”a schimbat datele în relațiile sale cu Finlanda și Suedia”, cerându-le să nu adere la NATO.”Cerându-ni-se acest lucru, am înțeles că nu mai avem dreptul la liberă alegere, ceea ce este o schimbare enormă”, a spus președintele finlandez. Noua situație, a precizat domnia sa, ”ne-a determinat să reflectăm la ceea ce s-a petrecut la 24 februarie, la enormul război pe care-l duce Rusia în Ucraina, demonstrând că ea este gata să atace o țară vecină”. Or, Finlanda are o graniță cu Rusia de aproape 1300 km. A rămas în afara NATO după terminarea războiului rece, dar devenind un partener al Alianței.