Cea de a patra victorie a Partidului național scoțian (SNP) în alegeri parlamentare locale, sâmbătă 8 mai, o încurajează pe Nicola Sturgeon, lidera acestui partid și prim ministru al Scoției, în lupta pe care o duce de ceva vreme pentru a conduce Scoția spre independență. De fapt, lupta din campania electorală între cinci candidați pentru parlamentul scoțian a fost axată pe ideea „cine va fi în stare să devină prim-ministru al Scoției independente”. Corespondenți de presă aflați în perioada campaniei în Scoția au subliniat că acesta a fost motivul pentru care scrutinul respectiv a avut o importanţă specială, ieşită din comun. Câștigătorii erau cunoscuți dinainte. Era sigur că, exceptând un cataclism, Nicola Sturgeon va rămâne prim-ministru. Miza era însă să se știe dacă, în pofida sistemului electoral scoțian, se va ajunge la câștigarea a două locuri în parlamentul local ce-i lipseau dnei Sturgeon pentru a obține singură majoritatea de 65 deputați. Cu doar 64 aleși, SNP ratează la mustață majoritatea absolută, dar își mărește numărul de locuri și voturi în alegeri care au crescut cu 10%. Consecințele acestei majorități independentiste întărite (72 aleși sunt în favoarea independenței) vor fi importante nu doar pentru Scoția, ci și pentru viitorul Regatului Unit, în perspectiva unui nou vot pentru independența către sfârșitul anului 2023, scrutin pe care guvernul conservator al lui Boris Johnson îl blochează. Boris Johnson, care are ultimul cuvânt pentru a autoriza sau nu un referendum privind independența Scoției, se opune cu fermitate, susținând că o astfel de consultare nu poate avea loc decât o dată per generație. Or, independența a fost respinsă în 2014? SNP estimează că Brexitul a schimbat datele problemei, Scoția votând în procent de 62% contra plecării din Uniunea Europeană. Nicola Sturgeon l-a avertizat însă pe Boris Johnson împotriva unui refuz de a autoriza un referendum privind autodeterminarea Scoției: „Nu există nicio justificare democratică pentru Boris Johnson sau pentru oricine să blocheze dreptul poporului scoţian de a-și alege propriul viitor”, a lansat pe ton ferm Nicola Sturgeon.
Aceste tendințe centrifuge, separatiste, în Regatul Unit, spun comentatori politici britanici, nu sunt noi și nici nu se limitează doar la Scoția (vezi Irlanda de Nord, Țara Galilor) și chiar dacă pandemia de coronavirus le-a pus temporar în paranteză, ele vor reapărea, iar modalitățile de a le trata nu-i pot satisface pe toți.
„Fără îndoială”, în parlamentul scoțian va exista o majoritate pro-independenţă
Ideea este susţinută de dna Sturgeon având în vedere că Verzii, prezenți în parlamentul local, sprijină și ei o propunere de organizare a unui referendum privind autodeterminarea Scoției. În plus, cu sprijinul acestora, există întrunite condițiile necesare pentru că SNP să obțină al patrulea mandat de prim-ministru care să guverneze împreună cu Verzii.
Aceste tendințe centrifuge, separatiste, în Regatul Unit nu sunt noi și chiar dacă pandemia de Coronavirus le-a pus temporar în paranteză, ele vor reapărea, iar modalitățile de a le trata nu-i pot satisface pe toți.
