687 de deputaţi au participat joi, 26 martie, la Bruxelles, la primul vot din cadrul plenarei speciale a PE privind măsurile urgente ce se impun împotriva COVID-19.
Ei au solicitat consolidarea solidarităţii între statele membre pentru a face faţă provocărilor actuale.
Măsurile pe termen lung ale UE trebuie să diminueze impactul economic și să susţină creșterea investițiilor în sfera cercetării.
Respectând măsurile stricte de protecție, deputați din conducerile tuturor grupurilor politice s-au reunit joi într-o sesiune specială în sala de plen din Bruxelles, în timp ce alți eurodeputați au urmărit dezbaterea de acasă. Ei au putut să voteze de la distanţă. 687 de europarlamentari au participat astfel la primul vot pentru a aproba în procedură de urgenţă măsurile ce se impun a fi rapid adoptate împotriva răspândirii, dar și a efectelor pandemiei de Covid-19.
Eurodeputații și președintele Comisiei Europene au relevat importanţa pe care o are consolidarea colaborării UE cu Executivul european în lupta comună împotriva Covid-19. Manifestându-și sprijinul pentru măsurile UE de combatere a pandemiei Covid-19, deputaţii europeni au susținut în plen necesitatea unei solidarităţi europene puternice, capabilă să fie un sprijin pentru cetăţeni.
Înainte de votul crucial, în regim de urgenţă, asupra primului set de măsuri propuse de Comisie vizând ajutorarea statelor membre să combată pandemia într-un mod „eficient și coordonat”, deputații au solicitat ţărilor UE să colaboreze și să menţină deschise frontierele interne pentru a permite livrarea echipamentelor medicale și circulația mărfurilor.
Nu toți membrii UE înțeleg să fie solidari
În deschiderea dezbaterii, președintele Parlamentului Europen, David Sassoli, a subliniat că Parlamentul nu va înceta să lucreze, în ciuda pandemiei. „Acesta este singurul mod în care putem fi în serviciul oamenilor, al comunităţilor noastre și al personalului medical care se sacrifică în spitalele noastre din Europa”, a spus Sassoli. „Parlamentul va continua să își îndeplinească rolul său democratic”, a adăugat el.
Subliniind necesitatea unei acțiuni comune și a păstrării pieței unice, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Când am avut nevoie de un spirit «toţi pentru unul», mulți au dat un răspuns de tipul «doar pentru mine». Dar lucrurile se îmbunătăţesc acum. Este știut că libera circulație a mărfurilor și serviciilor este singura modalitate de a aproviziona acele regiuni care au nevoie. A pune bariere între noi pur și simplu nu are sens! Cetăţenii Europei își vor aminti deciziile și acțiunile noastre de astăzi.”
Esteban González Pons (PPE, ES) a declarat: „Avem nevoie de Europa care iese pe balconul său în fiecare seară pentru a aplauda personalul medical”. El a făcut un apel similar celui al președintei Comisiei și a solicitat ca resursele să fie canalizate către asistența medicală locală și ca libera circulație a echipamentelor medicale și a bunurilor să fie garantată. El a cerut menținerea sistemelor politice, investițiilor în cercetare și solidaritățîi între liderii europeni al căror „spirit european cedează”.
„Deciziile de astăzi nu sunt decât un prim pas”, a declarat Javier Moreno Sánchez (S&D, ES), subliniind necesitatea de a propune, de asemenea, măsuri precum un plan Marshall al UE, finanțat de un nou instrument financiar comun european, și un fond european pentru șomaj, pentru a atenua consecințele economice și sociale ale crizei Covid-19.
„Dacă Europa este strâns legată de solidaritatea economică și monetară, solidaritatea pentru sănătate este și mai necesară”, a spus Dominique Riquet (Renew, FR). El a susținut măsurile privind zborurile goale și a spus că rețelele de aprovizionare bine organizate sunt cele mai bune metode pentru a stabiliza Europa și a lupta împotriva bolii. Vreau ca acest aforism să se aplice Europei și cetăţenilor săi: „ceea ce nu ne omoară ne va face mai puternici”, a concluzionat el.
Nicolas Bay (ID, FR) a criticat răspunsul UE „Avem o provocare mare și sunteți absenți. Comisia Europeană i-a pus pe europeni în pericol. UE nu este nici măcar capabilă să coordoneze măsurile luate de statele membre. Criza Covid-19 este un cui, poate ultimul, în sicriul unei birocrații incapabile”, a spus el.
„Mulțumirile și recunoștința nu sunt suficiente”, a spus Ska Keller (Verzi/EFA, DE), care a solicitat să fie extinsă asistența şi către Balcanii de Vest. Verzii solicită acordarea de sprijin financiar pentru persoanele care au rămas fără venituri și asigurarea stabilităţii ţărilor UE, prin emitere de „obligațiuni corona” (coronabonds). Aceste vremuri extraordinare „nu pot fi un pretext pentru a submina controlul democratic”: guvernele trebuie să rămână sub controlul parlamentelor naționale, a adăugat Ska Keller.
Derk Jan Eppink (ECR, NL) a propus un răspuns pragmatic diferit la criză. „Noile obligațiuni euro sau obligațiuni corona nu ar fi o modalitate eficientă de a revitaliza economia europeană. Oamenii au nevoie urgentă de numerar. Băncile centrale naționale ar trebui, în schimb, să acorde credite cu dobândă zero cetăţenilor și companiilor noastre.”
„O Europă care protejează ar avea grijă de angajaţii săi esențiali. În loc să aplaudăm personalul medical, casierii, persoanele de care depinde viața noastră, haideți să îi ajutăm”, a spus Manon Aubry (GUE / NGL,Stânga unită), pledând pentru punerea în comun a producției de echipamente medicale și pentru o strategie clară și coordonată care să pună capăt izolării. (MC)
