Sloganul Programului de Guvernare: Toată lumea plătește!

Viitorul Guvern al României descrie, în 77 de pagini, planul său de acțiune. Un plan ambițios cu ținte precise. Inițiatorii au ancorat Programul de Guvernare pe trei piloni: „Ordine în Finanțele Publice”, „Bună Guvernare” și „Respect pentru Cetățeni”. Sună bine, dar problema care se pune este cea a măsurilor ce vor fi aplicate și care vor fi costurile acestei reforme . Desigur, ce interesează cel mai mult sunt măsurile fiscale. Aici, viitorii guvernanți vizează ținte care au fost ratate sau ocolite în ultimii 35 de ani. Principiile sunt aceleași și s-au regăsit în toate discursurile politice. În fiecare guvernare eficientizarea cheltuielilor publice și lupta împotriva evaziunii fiscale au reprezentat prioritatea zero. Nici acest Program de Guvernere nu face excepție de la regulă. Inițiatorii acestuia susțin următoarele:

„Primul pilon vizează punerea în ordine a finanțelor publice. România nu mai poate funcționa cu costuri de creditare atât de mari, cu un deficit bugetar de peste 9 % și cu o dinamică a cheltuielilor publice care nu mai ține cont de venituri.

Vom începe prin a reduce deficitul prin măsuri clare de reducere a cheltuielilor publice. Nu vom cosmetiza, ci vom tăia acolo unde există risipă. Corecția bugetară se va face în mod onest, potrivit principiului simplu: „Toată lumea plătește.”

În paralel, întărim capacitatea statului de a colecta venituri. ANAF, Antifrauda și Vama vor fi scoase din orice algoritm politic și reorganizate profund. Vor funcționa pe bază de indicatori clari, digitalizare completă și controale bazate pe analiză de risc realizate pe volume mari de date.

Combaterea evaziunii fiscale devine o prioritate națională. Vom criminaliza evaziunea fiscală și cea în formă organizată, vom revizui legislația privind insolvența și vom interveni ferm în sectoarele cu evaziune structurală – de la importurile de produse agroalimentare și petrol, la cele privind importurile în relația cu Asia prin Vămi și Portul Constanța.

În același timp, renunțăm la o serie de privilegii fiscale care s-au acordat fără să prevadă termene de valabilitate. Această filosofie de stimulare a unor industrii trebuie schimbată. Facilitățile au sens pentru anumite perioade, cu obiective precise, cu monitorizarea rezultatelor și mai ales dacă reduc dezechilibrele balanței comerciale și rezultatul este fiscalizat și parte a unei viziuni de ansamblu. Toate excepțiile și facilitățile fiscale vor fi evaluate și eliminate dacă nu produc efecte economice clare. Vom modifica regimul fiscal pentru a elimina portițele sau scutiri arbitrare. CASS-ul va fi aplicat inclusiv la pensiile mari, iar impozitul pe dividende și proprietate va fi ajustat astfel încât să fie corelat cu prețurile din piața imobiliară și pentru a îndeplini jaloanele asumate prin PNRR.

Pentru partea de cheltuieli, vom evalua și prioritiza investițiile. Programele de sprijin se vor reevalua pentru a prioritiza măsuri care conduc la echilibrarea balanței comerciale, cu excepția celor care contribuie la creșterea exporturilor, reducerea importurilor și la creșterea valorii adăugate în economie.

În sfârșit, vom pune capăt dublei măsuri în salarizare și pensii. Vom plafona pensiile necontributive și vom valorifica mai eficient resursele naturale ale țării, prin stabilirea corectă a redevențelor și întărirea capacității de control a ANRM”.

Creșterea veniturilor la Bugetul de Stat și combaterea evaziunii fiscale, prioritatea guvernamentală. Ce ne așteaptă?

În planul viitorului guvern sunt punctate principalele măsuri:

1. ANAF, Antifraudă, VAMA plasate în afara algoritmului politic și supuse reorganizării, indicatorilor de performanță. Finalizarea digitalizării. Controale pe baza analizelor de risc;

2. Înăsprirea legislației privind evaziunea fiscală și executării silite – criminalizarea evaziunii fiscale;

3. Parteneriat cu cetățenii pentru combaterea evaziunii fiscale;

4. Legea insolvenței modificată – înăsprirea regimului și evitarea insolvențelor în cascadă;

5. Combaterea evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume și fructe, importuri în relația cu Asia (Portul Constanța, Vămi);

6. Combaterea evaziunii fiscale în industria de servicii;

7. Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariuri și a tranzacțiilor bancare asociate acestora. Descentralizarea autorizării și taxării către autoritățile locale;

8. Taxarea câștigurilor din criptomonede și a celor de la bursă;

9. Taxarea închirierii proprietăților pe termen scurt (AirB&B, Booking, platforme naționale, etc.);

10. Taxarea veniturilor de pe platformele social media (Facebook, Tiktok, Youtube, etc);

11. Eliminarea facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare;

12. Fiscalizarea obligatorie a tuturor activităților care beneficiază de programe de sprijin guvernamental;

13. Analiza excepțiilor fiscale și corectarea acestora;

14. Sediu fiscal în România pentru companiile din comerțul electronic, aerian;

15. Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată;

16. Reducerea deductibilității pentru categorii de cheltuieli care facilitează diminuarea profitului;– (ex. cheltuieli de consultanță a companiilor-mamă pentru sucursale etc).

Ce taxe vor fi impuse

Viitorii guvernanți clarifică și ce modificări fiscale vor fi puse în practică. În acest caz, inițiatorii sunt mai clari:

1. – TVA, creștere cotă redusă de la 5% la 9% (energie lemne de foc). Creșterea restului cotelor reduse la 19% (fără alimente și medicamente);
2. – Creștere accize cu 10%;
3. – Impunere CASS la pensiile de peste 4.000 de lei;
4. – Creștere impozit pe dividende și profit la 16%
5. – Creșterea impozitului pe proprietate la persoane fizice (jalon PNRR) (corelare cu piața imobiliară)
6. – Taxare Ecologică (jalon PNRR)
7. – Creștere a valorii pentru taxa de rovignetă
8. – Plafonarea pensiilor și salariilor

Reformă în numele „Respectului pentru cetățeni”

Deși măsurile anunțate sunt extrem de dure, cu efect imediat asupra nivelului de trai, guvernanții ne asigură că totul este de făcut din „Respect pentru Cetățeni” . Acest „Respect” devine o țintă care trebuie atinsă. Interesantă expunerea din viitorul Program de Guvernare: „Al treilea pilon este despre modul în care statul se raportează la cetățeni. Respectul nu înseamnă doar politețe instituțională, deși este extrem de importantă și aceasta, ci și echitate, corectitudine și servicii publice decente.

• Vom elimina privilegiile nemeritate. Funcționarii cât și personalul contractual vor avea contracte cu indicatori de performanță. Iar acolo unde nu își fac treaba, vor fi concediați.
• Sistemul sanitar va fi reformat în profunzime. Vom reduce paturile de spitalizare continuă acolo unde nu sunt justificate, vom încuraja consorțiile de spitale și vom aloca resurse în funcție de eficiență. Contractele cu sistemul privat vor presupune condiții clare: minim 80% personal angajat propriu cu normă întreagă.
• Vom elimina scutirile nejustificate în CASS, vom extinde baza de contribuabili și vom aplica sancțiuni severe pentru medici și pacienți care fraudează sistemul. La fel, vom regândi ajutoarele sociale: acestea vor fi acordate doar acolo unde nu există locuri de muncă, iar persoanele care refuză plata impozitelor își vor pierde parțial beneficiile.
• Respectul înseamnă și predictibilitate. Vom reglementa corect pensionările, vom combate pensionările anticipate nejustificate și vom aplica un regim fiscal coerent pentru toți cetățenii, fie că sunt angajați, antreprenori sau liber profesioniști.

În ciuda provocărilor cu care ne confruntăm astăzi și a contextului complicat în care ne găsim, România merită un proiect de țară realist și corect. Un proiect pe care îl va putea dezvolta, dacă, împreună, instituțiile statului, clasa politică, societatea în ansamblu vor înțelege să conlucreze și să sprijine un salt substanțial al dezvoltării și modului de a face politică și administrație. Dacă privim din perspectiva următorilor doi, trei sau chiar patru ani, România trebuie să fie mai puternică și sigură, cu o economie care poate și trebuie să crească în volum și complexitate, cu instituții reformate și respect pentru cetățeni. „

Așadar se cunosc măsurile, se cunosc țintele reformei, dar rezultatele sunt doar anticipate și se pare că efectele sociale dincolo de acel „Respect pentru Cetățean” sunt minimalizate.