Summitul UE: Macron și Merkel au reușit „să smulgă” un acord de relansare, dar considerabil „periat” față de prevederile inițiale ale Comisiei Europene

„Cei 27” au ajuns marți dimineață, după patru zile și patru nopți de negocieri extrem de complicate, la un acord privind planul de relansare europeană post-pandemie și bugetul plurianual european. La acord s-a ajuns , însă, cu prețul unor importante concesii făcute țărilor din Nordul Europei.

Planul de relansare prevede 390 miliarde de euro subvenții directe acordate statelor în dificultate și 360 miliarde euro sub formă de credite rambursabile; Este o mare diferență față de propunerea inițială a Comisiei Europene ce constă în 500 miliarde euro subvenții directe.

Bugetul plurianual al UE nu va mai fi dotat decât cu 1.070 miliarde euro, față de 1 100 propus de Comisia Europeană și 1.300 miliarde cerute de Parlamentul European.

Acordul se vrea – așa cum au susținut Angela Markel și Emmanuel Macron – unul „istoric”, liderii europeni ajungând în cele din urmă la decizia comună de a se acorda subvenții țărilor cel mai grav lovite de Covid-19, pe baza unui împrumut comun al țărilor membre. Acest acord, au comentat imediat unii analiști politici de la Bruxelles, plasează Europa „într-o nouă dimensiune, o formă de solidaritate bugetară”, ceea ce poate fi „un pas către o formă de federalism”. „Are loc o schimbare istorică a Europei noastre și a zonei euro”, a insistat și Emmanuel Macron la ieșirea de la negocieri.

Negocieri interminabile

Deși nu poate fi negată victoria Parisului și a Berlinului, care la acest summit au acționat într-o unitate fără precedent, această interminabilă reuniune a lăsat un gust amar, spun comentatorii politici bruxelezi, ca urmare a unui extrem de dureros maraton al contrelor, al divizărilor din cadrul Uniunii Europene ce s-au dovedit cu acest prilej a fi extrem de profunde. Tabăra Paris-Berlin, împreună cu Sudul european, s-au văzut în poziția de a ceda, a face compromisuri în fața Europei de Nord. Parisul și Berlinul au trebuit să diminueze serios ambițiile inițiale. Foarte reticente la ideea subvenționării țărilor cel mai grav lovite de pandemie, cele patru țări ale Nordului european – Olanda, Suedia, Austria și Danemarca – cărora li s-a alăturat și Finlanda, au reușit să impună diminuarea sumelor rezervate subvențiilor de la 500 miliarde euro prevăzute în propunerea inițială a Comisiei Europene, la doar 390 miliarde euro. Restul, până la 750 miliarde cât este Fondul de relansare, se acordă sub formă de împrumuturi rambursabile individual.

Condiționări

Animate de premierul olandez Mark Rutte, toate statele Nordului, așa-numite „frugale”, au obținut o formă de drept de supraveghere a modului de utilizare a subvențiilor, un punct care multă vreme a blocat negocierile, Spania și Italia temându-se că se vor afla în situația Greciei de acum câțiva ani. Durul Mark Rutte, presat de complicata situație în planul intern al țării sale (viitoare alegeri legislative), nu a reușit totuși să obțină dreptul de veto – via unanimitatea – la validarea planurilor naționale de relansare. A reușit însă să impună o formă de control al planurilor naționale de către Consiliul European, aprobat cu majoritate calificată.

Importante rabaturi pentru „frugali”

Salvarea planului de relansare, obiectiv prioritar pentru Berlin, Paris și Comisia Europeană, a făcut încă o victimă colaterală: bugetul pe 2021-2027 al UE. „Frugalii” au obținut o consolidare a rabaturilor de care beneficiază în calitate de contributori importanți la buget. Olanda, de pildă,va avea factura europeană anuală diminuată cu 2 miliarde de euro (în condițiile în care Brexitul lipsește bugetul european de o importantă contribuție). O pilulă greu de înghițit de către majoritatea membrilor Uniunii- au relatat corespondenți de presă din Bruxelles. În cazul Germaniei, rabatul a existat și se menține la același nivel și în viitor.

O noutate neplăcută:în planul de relansare, subvențiile directe acordate țărilor membre s-au acordat prin tăieri la subvențiile în domeniile sănătății și programul Erasmus.

În final, bugetul plurianual al UE nu va mai fi dotat decât cu 1.070 miliarde euro, față de 1.100 propus de Comisia Europeană și 1.300 miliarde cerute de Parlamentul European.

Statul de drept

Pentru prima oară în istoria europeană, bugetul este legat de obiectivele climatice și de respectarea statului de drept, acestea devenind condiție pentru acordarea de fonduri”, a anunțat cu emfază Charles Michel, președintele Consiliului European. Acordul prevede că 30% din cheltuieli – din buget și planul de relansare – să meargă la lupta împotriva încălzirii climei. În ce privește condiționarea cu statul de drept – problemă sensibilă pentru Polonia și Ungaria – o eventuală suspendare a fondurilor europene va trebui însă aprobată de o majoritate calificată a statelor membre ale UE (55% dintre țări, reprezentând 65% din populația Uniunii).