Ordonanța 115/14.12.2023 modifică din nou Legea 70/2015, cea cu reglementarea numerarului din activitățile companiilor, la puțin timp de când a intrat în vigoare Legea 296/2023, respectiv 11.11.2023. În sfârșit s-au făcut unele clarificări, de altfel existând foarte multe ambiguități în ceea ce privește reglementarea operațiunilor cu numerar, ambiguități sesizate și de noi în Curierul Național în articolele anterioare. Astfel, avansurile spre decontare vor crește de la 1.000 lei la 5.000 lei, normal de altfel din moment ce se puteau face plăți în numerar de către companii de maximum 5.000 lei. O inadvertență care a dat multe bătăi de cap a fost cea de la art.4, alin.(1) și (4), aceste aliniate fiind contradictorii, dar s-a rezolvat și aceasta prin OUG 115, astfel:
,,La articolul 4, alineatele (1) și (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar efectuate între persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) şi persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor livrări ori achiziţii de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanţe sau alte drepturi, se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei către/de la o persoană.
(4) Operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate între persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) şi persoane fizice, reprezentând primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanţări, indiferent de natura şi destinaţia acestora, se efectuează numai prin instrumente de plată fără numerar.”
Astfel, mai pe înțeles, nu se vor putea efectua plăți/încasări în ceea ce privește relația dintre o persoană juridică și una fizică pentru primiri sau restituiri de bani în numerar, nu numai în relația cu acționarii, cu nicio persoană fizică. Ca atare, împrumuturile făcute către firmă de către proprietarii acestora sau de către alte persoane fizice se vor putea face doar prin bancă. Noi am opinat, legat de această problemă a împrumuturilor, că ar fi fost mai realist ca să se stabilească un plafon totuși în limita căruia să poată avea loc aceste împrumuturi, ținând cont de faptul că mai ales la început de activitate companiile au nevoie de finanțări pentru a demara activitatea, dar și pe parcurs, aceste finanțări fiind mai ieftine, poate chiar fără costuri, dar și mai rapide, sumele fiind destul de mici.
De asemenea, se clarifică soldul de casă astfel:
,,Sumele în numerar aflate în casieria persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) nu pot depăşi, la sfârşitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 lei. În cazul magazinelor de tipul cash and carry, supermagazinelor şi hipermagazinelor care sunt organizate şi funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, sumele în numerar aflate în casierie nu pot depăşi, la sfârşitul fiecărei zile, plafonul de 500.000 lei. Sumele în numerar care depăşesc plafonul se depun în conturile bancare ale acestor persoane în termen de două zile lucrătoare.”
Pentru companiile care au mai multe casierii, soldul de casă nu se aplică cumulat, ci pe fiecare casierie în parte: ,,Sucursalele şi alte sedii secundare ale persoanelor juridice care au casierie proprie şi/sau cont deschis la o instituţie de credit aplică în mod corespunzător prevederile prezentului capitol, pentru fiecare casierie în parte.”
Este bine că s-au mai clarificat din ambiguitățile existente în legislația fiscală, totuși se pune o întrebare: cât de serioasă este dezbaterea publică a legislației care urmează să se adopte? Nu cumva a ajuns doar un formalism? Dacă dezbaterea ar fi serioasă, nu cred că că s-ar ajunge să se intervină pe o legislație modificată doar cu câteva zile înainte. De ce nu se consultă nimeni cu practicienii din piață? Nu este suficient să fii doar specialist teoretician! Este foarte important ca legislația care urmează să se implementeze să țină cont de realitățile pieții, ale vieții, dacă vreți, pentru că de multe ori ceea ce ni se pare simplu pe hârtie, în realitate este inaplicabil.
În sfârșit telenovela s-a încheiat, dar oare chiar s-a încheiat sau este doar o pauză?
