Problemele cu lanțurile de aprovizionare și inflația împiedică redresarea globală

Studiu Coface

Redresarea economică continuă după mai bine de 18 luni de la începutul recesiunii globale declanșate de pandemia COVID-19. Tendința se datorează în mare parte accelerării procesului de vaccinare din timpul verii, în special în economiile avansate. Acest lucru determină o revenire a consumului de servicii care presupun o interacțiune mai mare. Situația rămâne, însă, eterogenă în economiile emergente: revenirea aduce beneficii țărilor orientate spre export, în timp ce economiile dependente de servicii continuă să rămână în urmă.

În ciuda perspectivelor pozitive, există semnale tot mai mari că redresarea globală își pierde din avânt. Focarele de pandemie din punctele critice ale lanțului de aprovizionare au dus la întreruperi de aprovizionare, alimentând creșterea prețurilor. Aceste evoluții încep să afecteze producția și vânzările producătorilor din toată lumea. Provocările venite din zona ofertei, lipsa forței de muncă și inflația, alături de amenințarea COVID-19, se adaugă pe lista riscurilor și incertitudinilor.

În contextul redresării continue, Coface a îmbunătățit evaluările de risc pentru 26 de țări, inclusiv Germania, Franța, Italia, Spania, Elveția și Belgia. Exporturile puternice de produse manufacturate către piețele avansate determină îmbunătățiri de rating pentru economiile orientate către export din Europa Centrală și de Est (Polonia, Ungaria, Cehia), din Asia (Coreea de Sud, Singapore, Hong Kong) și din Turcia. După retrogradarea a 78 de rating-uri de țară anul trecut, aceste îmbunătățiri se adaugă celor 16 deja anunțate în prima jumătate a anului 2020. Ele sunt însoțite de 30 de îmbunătățiri ale evaluărilor sectoriale.

Progresul vaccinării sprijină revenirea economică

Tendințele economice globale evidențiate în ultimul barometru Coface au fost în mare măsură confirmate în trimestrul al treilea. Progresele înregistrate în ceea ce privește vaccinarea în Europa de Vest și America de Nord au contribuit la evitarea apariției de noi valuri de restricții și alimentează optimismul că măsurile de carantinare nu vor mai fi implementate. Cu toate acestea, amenințarea COVID nu a dispărut: nivelurile mai mici de vaccinare pe piețele emergente – în special în țările cu venituri mici – prezintă în continuare riscul apariției unor variante rezistente la vaccinurile disponibile în prezent.

Sectorul global de producție și-a revenit rapid de la jumătatea anului 2020, aspect determinat de creșterea cheltuielilor pentru bunurile de larg consum. Datorită cererii puternice a gospodăriilor, fluxurile comerciale puternice continuă să sprijine creșterea economică, în special în Asia-Pacific. Cererea de electronice și mărfuri generează beneficii pe mai multe piețe din regiune, precum Coreea de Sud și Taiwan. Economia mai multor exportatori cheie de mărfuri (Rusia, Ucraina, Africa de Sud, Chile, Algeria etc.) este, de asemenea, susținută de prețurile mai mari. În ECE, exporturile competitive ale regiunii și integrarea în lanțurile de aprovizionare europene susțin, de asemenea, exporturile la nivel general.

În ceea ce privește tendințele sectoriale, relaxarea și ridicarea restricțiilor în țările cu rate de vaccinare mai ridicate contribuie la o reorientare a cheltuielilor gospodăriilor către servicii de interacțiune ridicată, cum ar fi comerțul cu amănuntul, ospitalitatea și recreerea. Redresarea sectorului turismului rămâne o provocare.

Problemele lanțurilor de aprovizionare și inflația împiedică revenirea economică

Provocările în economie se acumulează, în special pe partea de ofertă. Nivelul ridicat de economisire în țările cu venituri mari a determinat o revenire accelerată a cheltuielilor consumatorilor. În același timp, perturbările cauzate de pandemie au determinat întreruperi în lanțul de aprovizionare care împiedică activitatea afacerilor. Concurența pentru mărfuri și bunuri de intrare este puternică, împiedicând producția industrială la nivel global și, în unele cazuri, având un impact asupra vânzărilor. Acest lucru este valabil în special pentru deficitul de semiconductori, ceea ce are impact asupra mai multor industrii, de la sectorul auto până la sectoarele tehnologiilor informației și comunicațiilor, atât în economiile avansate, cât și în cele emergente.

Prețurile mărfurilor, costurile de producție și tarifele de transport au crescut din vara anului 2020. Multe mărfuri au doborât niveluri record, aspect observat în special în energie – pe măsură ce prețurile gazelor din Europa și Asia au crescut – metale, cherestea și alimente. Creșterile pe scară largă ale prețurilor la mărfuri și inputuri s-au tradus și în creșterea prețurilor de consum. Rata armonizată a inflației în zona euro a atins 3,4% în septembrie, cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani. Acest lucru reflectă o creștere a inflației observată în cele mai multe părți ale globului, mai ales în SUA, unde rata inflației a planat pe un maxim al ultimilor 13 ani de 5,4% în ultimele 4 luni până în septembrie. Un vârf al inflației este așteptat să se materializeze în curând în economiile avansate, dar riscurile sunt orientate în sus.

Problema inflației ar putea fi complicată de rapoartele privind lipsa forței de muncă, deoarece companiile oferă compensații mai mari pentru a ocupa locurile de muncă vacante. Costurile tot mai mari cu forța de muncă ar putea însemna presiuni inflaționiste mai persistente. În fața acestui risc, unele bănci centrale – inclusiv Rezerva Federală a SUA și Banca Angliei din Marea Britanie – au semnalat deja că sfârșitul politicilor monetare ultra-ajutătoare se apropie. În Europa, în timp ce BCE monitorizează îndeaproape dinamica inflației, înăsprirea rămâne o perspectivă mai îndepărtată. În economiile emergente, mai multe bănci centrale au fost nevoite să-și majoreze ratele de referință în ultimele luni, pe fondul preocupărilor legate de creșterea inflației.

Partea fiscală a ecuației va continua să sprijine economiile avansate. În Europa de Vest, în timp ce multe guverne naționale vor continua să-și susțină economia până la sfârșitul anului, fondul de redresare al UE (în valoare de 750 de miliarde EUR) va fi plătit treptat. În SUA, următorii pași ai răspunsului fiscal sunt încă incerți deoarece părți cheie ale agendei economice a președintelui Joe Biden sunt încă dezbătute în Congres.

Economia Chinei întâmpină probleme

Importantă pentru economia globală, economia Chinei a prezentat semne ale unei încetiniri care se întinde către a doua jumătate a anului 2021. În al treilea trimestru, PIB-ul a crescut cu 4,9% față de acum un an, cel mai lent ritm înregistrat din al treilea trimestru al anului 2020. La nivel trimestrial, activitatea s-a intensificat foarte puțin (+0,2%). Coface estimează că economia Chinei va crește cu 7,5% în acest an, în timp ce PIB-ul va decelera.

În spatele decelerării activității economice chineze se află mai mulți factori: înăsprirea politicii de creștere a creditării, diminuarea consumului intern și raționalizarea energiei pentru industrii. Un alt factor este legat de obiectivele „Dual carbon” ale Chinei, ceea ce duce la impunerea unor politici care constrâng producția de oțel, sectorul generând aproximativ 15% din emisiile de carbon ale țării. Drept urmare, volumul producției lunare de oțel a scăzut de la aproape 100 de milioane de tone în mai la 83,2 milioane în august, fiind așteptate noi reduceri ale producției de oțel în 2021.

Având în vedere rolul Chinei în comerțul internațional și în lanțurile regionale de aprovizionare, o încetinire economică ar prezenta riscuri semnificative de scădere pentru activitatea economică asiatică, dar și pe alte piețe emergente din America Latină, Orientul Mijlociu și Africa.

- Publicitate -

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

WWW