La reuniunea Comitetului Economic și Social European (CESE) de la Varșovia, subsecretarul de stat polonez, Magdalena Sobkowiak-Czarnecka, a subliniat direcția politică a președinției rotative pe care țara ei o va deține la Consiliul Uniunii Europene din ianuarie până în iunie. 2025.
Tema centrală a Președinției este „securitatea”, încadrată pe șapte piloni cheie: extern, energetic, economic, alimentar, climat, sănătate și informație. Această abordare cuprinzătoare urmărește să abordeze cele mai presante provocări ale Europei în timpul președinției poloneze de șase luni a Consiliului Uniunii Europene, începând din ianuarie 2025.
Luând cuvântul la reuniunea extraordinară a Biroului CESE, care a avut loc la Varșovia la 19 noiembrie 2024, Magdalena Sobkowiak-Czarnecka, subsecretar de stat polonez pentru afacerile Uniunii Europene, a precizat că președinția va încerca să adopte o abordare care să combine obiectivele climatice și competitivitatea economică, care nu-și puteau permite să fie în dezacord unul cu celălalt.
„Securitatea este motto-ul nostru și acesta va fi punctul central al președinției noastre; cu toate acestea, acest catalog de stâlpi nu este închis”, a spus ea. „Vom fi foarte deschiși către dialog, iar securitatea se va referi și la societatea civilă și la creșterea rezistenței cetățenilor. Din acest motiv, vom înființa două comitete în cadrul cabinetului prim-ministrului pentru a asculta constant ONG-urile și antreprenorii.’
La rândul său, președintele CESE, Oliver Röpke, a subliniat importanța critică a regandirii securități într-o lume definită de schimbări rapide și provocări complexe: „De la protejarea peisajelor noastre fizice și digitale până la protejarea valorilor care ne unesc ca europeni, este clar. că securitatea nu este doar o postură defensivă; este un angajament proactiv față de reziliență, cooperare și încredere”, a spus el.
„Viitoarea președinție a Poloniei vine într-un moment în care Europa se confruntă cu multe provocări, dar și cu multe oportunități. Așteptăm cu nerăbdare să sprijinim activitatea Președinției poloneze, de exemplu prin avizele exploratorii solicitate, pentru a ne promova obiectivele europene comune”, a adăugat Președintele CESE
Conform comunicatului oficial, președinția poloneză a UE este de așteptat să lucreze la:
-Securitate externă și militară: Abordarea războiului în curs din Ucraina, finanțarea „Scutului de Est” și promovarea unei industrii europene de apărare robuste.
– Securitate energetică :Reducerea dependenței de sursele externe de energie, accelerarea tranziției energetice cu tehnologii conduse de Europa și reducerea costurilor energetice.
-Securitate economică : Reformarea cadrului financiar multianual al UE, creșterea disponibilității fondurilor europene pentru beneficiari și consolidarea politicii de coeziune conform sloganului „mai multă putere pentru regiuni, mai puțină putere pentru Bruxelles”.
– Securitatea alimentară și climatică : Reducerea decalajului dintre agricultură și activismul climatic, cu un angajament față de competitivitate și un cadru practic pentru climă.
– Securitatea sănătății : Consolidarea independenței UE în producția de medicamente și abordarea provocărilor de sănătate mintală, în special în rândul copiilor și tinerilor.
– Securitatea informațiilor : Combaterea dezinformării, îmbunătățirea securității cibernetice și gestionarea impactului realității virtuale asupra sănătății mintale, în special pentru generațiile mai tinere.
Angajamentul Poloniei față de inteligența artificială este în concordanță cu mesajul cheie transmis în timpul conferinței pe tema Consecințele sociale și economice ale transformării digitale, organizată de CESE și desfășurată cu o zi înainte, la 18 noiembrie 2024.
De remarcat faptul ca cele două sesiuni ale conferinței au fost intitulate Piața muncii în era digitală: o nouă poveste despre angajare și revoluție digitală: Is everybody on board? și a prezentat un număr de vorbitori proeminenți.
Astfel, Agnieszka Dziemianowicz-Bąk, ministrul polonez pentru Familie, Muncă și Politică Socială, a subliniat importanța de a fi pregătit pentru schimbările tehnologice, fără a fi dramatic, fatalist sau înfricoșător. Acest obiectiv poate fi atins prin recalificarea acelor lucrători care vor fi afectați și prin adoptarea de reglementări și standarde globale la nivel european.
Un punct de vedere împărtășit și de Aleksandra Przegalińska-Skierkowska, prorector pentru Cooperare Internațională la Universitatea Koźmiński din Varșovia, care a spus că este bine să ne concentrăm pe inteligența artificială colaborativă, care a încercat să ajute oamenii mai degrabă decât să-i înlocuiască, și a citat cercetări care concluzionează că lucrătorii care folosesc inteligența artificială sunt în general, mai fericit la locul de muncă, dar a ridicat și întrebarea cine va conduce dezvoltarea inteligenței artificiale în viitor.
În concluzie, Presedintele CESE, Oliver Röpke a subliniat că transformarea digitală a oferit oportunități de neegalat, dar a reprezentat și provocări sociale semnificative pe care UE a trebuit să le abordeze pentru a construi un viitor incluziv pentru toți: „Transformarea digitală oferă oportunități profunde, dar ne cere să acționăm atent pentru a o asigura. avantajeaza pe toti. Dând prioritate educației, bunăstării, accesului și echității, putem modela un viitor în care tehnologia îmbunătățește, mai degrabă decât împarte societatea noastră.
