Două dosare importante s-au aflat în centrul discuțiilor ultimului summit european al anului ce a avut loc joi, 16 decembrie, la Bruxelles: pandemia cu noua variantă a coronavirusului, Omicron, și situația de la frontierele răsăritene ale Uniunii Europene. Și la acest summit, Uniunea Europeană și NATO au avertizat Moscova privind «grelele consecințe» cu care se va confrunta în cazul în care procedează la o intervenție militară în Ucraina. A fost de asemenea respinsă pretenția Rusiei de a avea un drept de veto la o posibilă aderare a Ucrainei la Alianța Atlantică. Consiliul European a reiterat sprijinul său total față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. «Orice nouă agresiune împotriva Ucrainei va avea grele consecințe și un cost ridicat», au subliniat șefii de stat și de guvern ai celor 27 state membre ale UE în concluziile summitului, adoptate «în unanimitate», la capătul mai multor ore de dezbateri referitoare la posibilele sancțiuni economice europene contra Rusiei. Un avertisment similar a dat Rusiei și NATO care, și cu acest prilej, a răspuns negativ în termeni categorici cererii Rusiei ca Alianța Atlantică să renunțe oficial la decizia sa din 2008 de a deschide ușa aderării Ucrainei și Georgiei.
Așa cum s-a mai anunțat, Rusia i-a înmânat dnei Karen Donfried, secretar de stat adjunct american însărcinat cu problemele europene, aflată săptămâna aceasta la Moscova, o listă cu garanții juridice pe care le vrea din partea NATO. Dna Donfried a prezentat lista respectivă la Bruxelles ambasadorilor statelor membre ale Alianței. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a respins categoric pretențiile Moscovei.
«Strategia noastră se întemeiază pe o abordare multiplă: descurajare, reluarea dialogului și susținerea Ucrainei», au explicat la o conferință de presă la Bruxelles președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz. Prima abordare, a descurajării, constă în trimiterea de semnale foarte clare și coordonându-ne. În al doilea rând, reangajarea Rusiei într-un cadru politic care permite rezolvarea chestiunii ucrainiene, respectiv acordul de la Minsk în formatul Normandie, care include și Rusia. În al treilea rând, va fi continuată ajutorarea Ucrainei la consolidarea situației economice, sociale, industriale, la garantarea libertății presei, protejarea calității informării în Ucraina, pentru a veni în sprijinul președintelui Zelenski în exercitarea funcției pe care o are.
Ce sancțiuni?
Mijloacele de ieșire din tensiunea dintre Europa și Rusia privind dosarul ucrainean s-au aflat în centrul discuţiilor dejunului de lucru de joi al celor 27 membri ai UE, relatează trimisul special al RFI. Liderii europeni au prelungit pentru încă șase luni sancțiunile economice impuse Rusiei după anexarea Crimeei în 2014. «Lăsarea adversarului în incertitudine este cel mai bun mijloc de a utiliza sancțiunile» , a explicat un diplomat european sub anonimat.
Gazoductul germano-rus Nord Stream 2, finalizat nu demult, dar neintrat deocamdată în funcțiune, «este o importantă piesă a marelui puzzle», a declarat premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, căruia i s-a alăturat premierul sloven, Janez Jansa, a cărui țară deține în prezent, până la finele anului, președinția semestrială a Consiliului UE. Cancelarul german Olaf Scholz, rezervat, le-a dat un răspuns surprinzător, cum că nu este cazul să fie folosit ca argument gazoductul respectiv întrucât «este un proiect privat». Dorința țărilor Europei centrale și de est de a se accelera candidatura Ucrainei la NATO sau la UE, mai relatează corespondentul RFI, continuă să se lovească de poziția unor state ca Italia și Germania care susțin că trebuie menajate relațiile în esență comerciale cu Rusia, inclusiv gazoductul Nord Stream 2.
Partizan al sancțiunilor preventive, președintele Volodimir Zelenski – relatează RFI – nu și-a ascuns decepția în fața «antantismului Uniunii Europene». «Mulți dintre liderii europeni nu înțeleg ceea ce se petrece la frontierele noastre», a spus pe un ton plin de regret președintele Zelenski.
Omicronul a provocat un «şoc» și împinge UE spre solidaritate
Varianta Omicron este, după toate datele, pe cale să înlocuiască Delta în Europa și rapidul său progres a perturbat serios capitalele europene. Și acest subiect a fost amplu dezbătut de liderii celor 27 state ale UE. Au încercat să salveze armonizarea măsurilor luate la nivel național și sunt gata să să-și țină promisiunea vizând vaccinarea întregii lumi. Europenii au realizat inutilitatea vaccinării unui întreg continent în condițiile în care restul continentelor este departe de acest obiectiv. UE va continua să exporte și să împartă vaccinuri și material sanitar, va continua să susțină mai mult țările fără mijloace, în special cele din Africa. Aceasta a fost până la urmă concluzia dezbaterii acestui subiect la summitul european de joi. S-au angajat să livreze până la vară 700 milioane de doze în cadrul programului Covax, un mecanism de solidaritate mondială. Au fost deja trimise 135 milioane doze anul acesta, dar restul se află în faza de fabricare . Europenii au înlăturat astfel două obstacole – dificultățile administrative și dorința de a păstra dozele pentru proprii cetățeni. Urmează lupta cu alte obstacole: insuficienţa camerelor cu temperaturi foarte scăzute pentru dozele vaccinului, doze inutile în regiuni unde predomină respingerea vaccinului, dificultățile logistice, complexitatea vaccinării în zone de conflict ş.a.