Filmul este un mediu-metraj care acoperă excelent reperele esențiale ale personalității și operei lui Terry Gilliam, constituindu-se într-o experiență cinematografică necesară și fascinantă
Puțini cineaști au o asemenea înclinație către lumea imaginarului și a metaforelor cinematografice precum Terry Gilliam. În capodopere ca Brazil, The Fisher King sau The Imaginarium of dr. Parnassus, dar și în filme poate cu o notă mai jos, însă păstrând tușa inconfundabilă a regizorului americano-britanic, precum 12 Monkeys sau The Man who killed Don Quixote, fantasticul joacă un rol primordial. Anumite dialoguri și scene au subînțelesuri ascunse și trebuie tratate ca atare.
De asemenea, nu sunt mulți regizorii care refuză tentația comercialului și a facilului pentru a-și dezvolta stilul propriu.
Așa cum arată încă din debut documentarul ”Terry Gilliam, the Power of Imagination”, Gilliam a avut ocazia să regizeze filme care au devenit foarte populare ulterior printre fani, ca Harry Potter, Forrest Gump și Braveheart, Cine vrea pielea lui Roger Rabbit? Însă el a refuzat aceste proiecte, pentru a se dedica cinema-ului așa cum îl vedea el.
După cum foarte bine sesizează autorul documentarului, Benjamin Clavel, peliculele lui Gilliam sunt un mix de genuri, situându-se la granița dintre comedie și groază, satiră și metaforă, normalitate și sublim.
Sfidând conformismul, Gilliam a știut să treacă peste piedici și să accepte mereu noi provocări.
Prezentând la început elemente biografice esențiale ale cineastului, Clavel arată cum acesta a trăit în copilărie într-un mediu propice dezvoltării imaginației și creării de lumi imaginare, de la traiul în vecinătatea unei păduri în care se afla și o casă despre care se spunea că ar fi bântuită până la lucrul cu o trupă de circ.
Fascinat de benzi desenate și de revista ”Mad”, tânărul Gilliam și-a dezvoltat din plin creativitatea, descoperind ulterior și filmele experimentale ale lui S. Vanderbeek, în care colajul era combinat cu tehnica stop-cadru.
La începuturi, viitorul cineast de prestigiu a fost și caricaturist la revista Help! (oarecum în genul lui Mad).
Pe fondul tulburărilor create de războiul din Vietnam, Gilliam a decis să își încerce șansa și în Regatul Unit, unde a creat animații pentru seriale satirice britanice, pentru a lansa apoi binecunoscutul ”Monty Python and The Holy Grail”.
De la Jabberwocky la Time Bandits (care, cu un buget de doar 5 milioane de dolari, a înregistrat încasări de 40 de milioane) și operele ulterioare, excentricul regizor a știut să proiecteze pe ecran universul propriu, fără a trebui să se limiteze doar la câteva cadre, ca în cadrul reclamelor. Efectele speciale erau spectaculoase, dar ieftine.
Inspirate din filmele care i-au marcat copilăria, peliculele lui Gilliam, indiferent de vocile unor critici, au reușit să-și construiască o bază de fani proprie și să-i consolideze reputația de regizor nonconformist.
Brazil, una dintre creațiile sale de referință, poate fi luat ca reper pentru relația dificilă și oarecum ambiguă a regizorului cu marile studiouri de la Hollywood (Fox a distribuit filmul în Europa fără probleme, dar Universal a cerut un final fericit, filmul fiind considerat prea sumbru).
În cele din urmă filmul s-a impus, primind câteva premii majore, inclusiv din partea Asociației criticilor, iar reușita în acest caz este considerată de realizatorul documentarului ca ”simbol al victoriei unui David în fața lui Goliat”.
Mixând prezentarea unor cadre relevante din opera acestui ”etern rebel” (care este, totodată, și ”întruchiparea unui paradox: pentru a face filme anti-sistem, a avut totuși nevoie de sistem”) cu fragmente de interviuri și considerații personale, Benjamin Clavel reușește să facă un documentar de durată medie (aprox. 50 de minute) care însă cuprinde momente esențiale din viața artistului, istoricul principalelor sale pelicule, crezurile sale artistice, felul în care a știut să facă față provocărilor și suișurile și coborâșurile din carieră.
La final, spectatorul familiarizat cu opera lui Terry Gilliam va rămâne cu senzația că a vizionat un documentar de calitate, profund, care surprinde esența personalității artistului, și nu doar un mediu-metraj agreabil, iar cei puțini care nu l-au cunoscut – în mod sigur vor dori să îi recepteze și analizeze opera. Pelicula este disponibilă pe HBO Max.
