Prima evaluare națională realizată prin aplicația CVP confirmă supraîncărcarea severă, vulnerabilitatea medico-legală și deficitul de leadership ca probleme structurale ale sistemului de sănătate
Rezultatele preliminare ale primei monitorizări naționale a calității vieții profesionale a angajaților din sănătate, realizată prin intermediul aplicației CVP dezvoltată de Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea” (CCDSS)1, relevă o situație alarmantă: 74,3% dintre participanți se situează sub pragul de 60 de puncte (din 100), indicând condiții de muncă percepute ca problematice sau critice. Scorul mediu național al calității vieții profesionale este de doar 49,9 puncte din 100.
Datele provin din primele 48 de ore de la lansarea campaniei de colectare și cuprind 721 ,completări din 205 unități sanitare, acoperind 42 de județe. Studiul intermediar, cu analize exhaustive pe dimensiuni, corelații, categorii profesionale și județe, este disponibil integral, este prezentat astăzi, 27.02.2026, în cadrul conferinței „Impactul dialogului social asupra calității vieții profesionale a angajaților din sănătate și a calității serviciilor medicale”. Evenimentul se desfășoară începând cu ora 09:00 în Aula Mihai Șerban a USAMV din Cluj-Napoca, reunind 280 de participanți și invitați.
APLICAȚIA CVP – UN INSTRUMENT NAȚIONAL INOVATOR
Aplicația CVP (Calitatea Vieții Profesionale) este primul instrument național de auto-evaluare și monitorizare continuă a condițiilor de muncă din sănătate, disponibil online la adresa https://cvps.roPlatforma a fost dezvoltată de CCDSS pe baza unei metodologii riguroase, cu 19 dimensiuni care acoperă exhaustiv condițiile de muncă: de la satisfacția profesională, încărcarea cu muncă și deficitul de personal, până la securitatea ocupațională, leadershipul organizațional, echilibrul viață profesională–personală, vulnerabilitatea medico-legală și intențiile de migrare.
Instrumentul este construit modular, cu module profesionale specifice pentru medici, asistenți medicali, personal auxiliar și personal TESA. După completare, fiecare participant primește un profil individual confidențial, cu interpretare de tip semafor pe fiecare dimensiune, evidențierea punctelor forte și a vulnerabilităților, și recomandări orientative personalizate.
Platforma oferă, de asemenea, un raport interactiv public cu rezultate agregate, un panou de vizualizare actualizat continuu cu volumul și structura respondenților, precum și capacitatea de a genera analize la nivel de județ, unitate sanitară și categorie profesională – instrumente esențiale pentru deciziile de politică publică și management spitalicesc.
CONSTATĂRI PRINCIPALE ALE STUDIULUI
1. Supraîncărcarea și deficitul de personal – cea mai acută problemă a sistemului
Dimensiunea „Încărcare cu muncă și deficit de personal” înregistrează cel mai scăzut scor: 34,2 puncte din 100 (nivel critic). Analiza corelațiilor arată că supraîncărcarea este puternic corelată (r = 0,529) cu deteriorarea calității percepute a îngrijirilor – o dovadă empirică directă că deficitul de personal compromite actul medical.
2. Medicii se simt neprotejați juridic – vulnerabilitate medico-legală la nivel critic
Dimensiunea „Vulnerabilitate medico-legală” atinge un scor de doar 30,4 puncte la medici – cea mai scăzută valoare din întregul studiu, pe orice dimensiune și categorie profesională. Lipsa suportului instituțional în cazul incidentelor contribuie la burnout, medicină defensivă și emigrarea profesioniștilor.
3. Leadershipul – factorul cu cel mai mare impact asupra calității vieții profesionale
Analiza corelațiilor relevă că leadershipul organizațional (scor 42,4, nivel problematic) este cel mai puternic predictor al CVP total (r = 0,782, p < 0,001). Aceasta înseamnă că îmbunătățirea managementului din spitale ar avea efecte multiplicatoare asupra întregului ecosistem profesional.
4. Paradoxul satisfacției: vocația rezistă, dar condițiile o erodează
Singura dimensiune cu scor în zona acceptabil este „Satisfacție și sens profesional” (70,0 puncte). Angajații găsesc în continuare sens în munca lor, dar acest angajament coexistă cu condiții critice pe aproape toate celelalte dimensiuni. Cercetarea internațională arată că vocația fără suport instituțional conduce la epuizare accelerată.
5. Conducerea și personalul de execuție văd realități diferite
Persoanele cu funcții de conducere înregistrează un scor CVP cu 10 puncte mai mare decât personalul de execuție (58,9 vs. 48,9; d Cohen = 0,61; p < 0,001 – efect mediu-mare). Cele mai mari decalaje apar pe echilibrul viață profesională–personală (+18,9), leadership (+17,1) și dezvoltare profesională (+16,3), sugerând un punct orb managerial sistematic.
6. Aproape unul din trei angajați are intenție ridicată de a părăsi sistemul
28,7% dintre respondenți se situează în zona critică pe intenția de plecare. Cei cu intenție ridicată au un CVP total de doar 37,4 (critic), față de 65,6 la cei care intenționează să rămână. Principalii factori: insatisfacția salarială (r = 0,508), dezechilibrul viață profesională–personală (r = 0,485) și lipsa respectului (r = 0,458).
| „Aceste date preliminare arată clar că nu mai vorbim de nemulțumiri izolate, ci de probleme structurale ale sistemului de sănătate care afectează direct calitatea actului medical. Aplicația CVP oferă, pentru prima dată, un instrument validat care transformă percepțiile în date, iar datele în argumente pentru schimbare.” — Echipa de cercetare CCDSS |
DE CE CONTEAZĂ ACESTE DATE
Calitatea vieții profesionale a personalului medical nu este doar o problemă a angajaților – este o problemă de sănătate publică. Studiul intermediar demonstrează empiric, prin analiza corelațiilor, mecanismele prin care condițiile de muncă afectează actul medical:
| Impactul demonstrat de date • Supraîncărcarea degradează direct calitatea îngrijirilor (r = 0,529 – corelație puternică validată statistic) • Leadershipul deficitar amplifică toate celelalte probleme (r = 0,782 cu CVP total – cel mai puternic predictor) • Angajații cu scoruri CVP scăzute au intenții semnificativ mai mari de a părăsi sistemul, agravând deficitul • Decalajul conducere–execuție sugerează că decidenții subestimează sistematic gravitatea problemelor • Vulnerabilitatea medico-legală a medicilor poate duce la subraportarea incidentelor – un risc invizibil |
APLICAȚIA CVP – CE POATE OFERI FIECĂRUI ACTOR DIN SISTEM
Pentru angajatul individual: profil confidențial al calității vieții profesionale, cu interpretare vizuală, evidențierea punctelor forte și vulnerabilităților, și recomandări orientative. Participarea/completarea durează 10–15 minute.
Pentru conducerea unităților sanitare: date agregate la nivel de secție și spital, care permit identificarea zonelor critice, benchmarking intern și fundamentarea intervențiilor organizaționale. CVP poate funcționa ca instrument de monitorizare periodică integrat în managementul resurselor umane.
Pentru sindicate: date obiective care fundamentează argumentele de negociere și dialog social, pe baza evidențelor și nu a percepțiilor subiective.
Pentru factorii de decizie și autorități: imagine națională a condițiilor de muncă din sănătate, cu posibilitatea de comparare între județe, tipuri de unități și categorii profesionale. Indicatorii CVP pot completa criteriile ANMCS privind resursele umane, siguranța pacientului și guvernanța.
APEL CĂTRE ANGAJAȚII DIN SĂNĂTATE
FSSR/CCDSS invită toți angajații din sistemul de sănătate – medici, asistenți medicali, personal auxiliar și personal TESA – să completeze chestionarul CVP. Participarea este voluntară, anonimă și confidențială.
Cu cât mai mulți angajați participă, cu atât datele reflectă mai fidel realitatea și pot fundamenta mai bine politicile de intervenție. Fiecare completare contează.
| Acces la aplicație și rezultate • Aplicația CVP: https://cvps.ro • Raport interactiv cu rezultate agregate: cvp.solidaritatea-sanitara.ro/raport-interactiv/ • Studiu intermediar complet: disponibil la cerere |
1 Organism înființat de Federația „Solidaritatea Sanitară” din România
