. Strasbourgul – capitala episodului de sâmbătă, al 24-lea de la declanșarea mișcării
(corespondență din Strasbourg)
Purtătorii «vestelor galbene» s-au mobilizat sâmbătă din nou pentru a protesta față de politica economică și socială promovată de administrația Emmanuel Macron. Măsurile anunțate de acesta la conferința sa de presă de joia trecută, în care a dorit – se pare, fără succes – să răspundă la problemele care de atâtea săptămâni au scos în stradă zeci de mii de manifestanți din Paris și marile orașe ale Franței, dar și la doleanțele exprimate de cetățeni în cadrul marilor dezbateri organizate de președintele Macron în diverse zone ale țării, nu au fost considerate a fi suficiente. Unii lideri ai «Vestelor galbene» , dar și unii comentatori ai presei franceze au considerat lungul discurs al lui Macron de joia trecută în fața presei, la Elysée, un fel de «bla-bla». Sâmbăta aceasta, «vestele galbene», cărora li s-au alăturat și membri ai sindicatului CGT, precum și alți simpatizanți ai mișcării, au ieșit în principal pe străzile Strasbourgului, ale Parisului, ale orașelor Toulouse, Bordeaux sau Lille, pentru a declanșa ceea ce ei au numit «riposta generală» față de guvern și patronatul francez MEDEF.
Strasbourgul a fost ales de «vestele galbene» drept «capitala» manifestațiilor lor din această sâmbătă. Circa 2.000 de protestatari , urmând traseul stabilit inițial către sediile Parlamentului European și al Consiliului Europei, în fața cărora să-și exprime revendicările lor esențiale legate de politica fiscală, de scăderea nivelului de trai la nivel european, s-au lovit de barajele instalate de forțele de ordine. Manifestanților francezi, relatează corespondenții de presă ce au însoțit marșul, li s-au alăturat grupuri de purtători de veste galbene sosite din zona învecinată a Germaniei. Au fost inevitabile incidentele, forțele de ordine recurgând la gazele lacrimogene pentru a împiedica apropierea de importantele clădiri.
La Paris, «vestelor galbene» li s-au alăturat membri ai sindicatului CGT și ai unor partide ale Stângii
În capitala franceză s-au reunit două cortegii distincte de purtători ai «vestelor galbene». Nu mai mulți de 2600, potrivit autorităților, cărora li s-au alăturat alți simpatizanți. A fost interzis accesul pe Champs-Elysées, în zona Adunării Naționale, a Palatului prezidențial și în alte câteva zone sensibile. Poliția a efectuat 13.500 de controale preventive asupra manifestanților, 14 dintre ei fiind plasați în stare de arest. Pe o uriașă banderolă purtată de manifestanți era scris: «În faţa unui atac global, o ripostă generală». A fost remarcată prezența la acțiunea de la Paris a unor lideri ai partidelor de stânga, precum Jean-Luc Mélenchon, Adrien Quatennens, militanți ai Stângii extreme (NPA), reprezentanți ai PCF. Într-o declarație pentru France Presse, Amar Lagha, din partea sindicatului CGT Comertz, i-a reproșat președintelui Macron că în conferința sa de presă de joi nu s-a referit deloc la unul dintre motivele-cheie ale protestelor – scăderea puterii de cumpărare a populației…Acest guvern nu a adus nimic», «problemele sociale cunoscute rămân în picioare». Senatoarea ecologistă Esther Benbassa, care a participat la toate manifestațiile «vestelor galbene» de până acum, a apreciat că din dezbaterea națională purtată în ultimele săptămâni de președintele Macron «nu a ieșit decât un șoricel».
*
Un bilanț al Ministerului de Interne arată că mobilizarea la acest al 24-lea episod al mișcării «Vestele galbene» a fost totuși cea mai slabă de la declanșarea ei în urmă cu aproape 5 luni. La nivelul țării, au fost înregistrați 23.600 de manifestanți (60.000 potrivit liderilor «Vestelor galbene»), din care 2.600 la Paris, cărora li s-au alăturat alți peste 3.500 de simpatizanți, membri de sindicat și ai unor partide de stânga. De la 17 noiembrie anul trecut, când a avut loc primul episod al acestor proteste, până în prezent, Ministerul de Interne a înregistrat 2.400 de răniți din rândul «vestelor galbene» și 1.700 de membri ai forțelor de ordine.
