Claudia Stanciu-Stănciulescu, expert TPA România
România se află într-un punct de cotitură: fără măsuri fiscale ferme și reforme structurale accelerate, riscă să piardă nu doar încrederea investitorilor, ci și sprijinul financiar esențial din partea Uniunii Europene. Într-un context european în care alte state fac pași concreți spre consolidare și modernizare, România trebuie să recupereze rapid terenul pierdut și să se inspire din exemplele pozitive precum Grecia, o țară care a demonstrat că redresarea este posibilă, aplicând un set coerent de reforme dure, dar eficiente, sunt de părere specialiștii TPA Romania, companie de top în Europa Centrală și de Est, specializată în contabilitate, fiscalitate, audit financiar și consultanță juridică.
Săptămâna trecută, Guvernul României a anunțat un plan etapizat de reducere a deficitului bugetar excesiv, structurat în trei pachete de măsuri care urmează să fie adoptate succesiv în următoarele luni. Acestea includ un mix de creșteri de venituri, reduceri de cheltuieli și reconfigurarea calendarului de investiții prin eșalonări și prioritizări. În cadrul conferinței de presă, premierul a declarat că toate măsurile trebuie aplicate în cel mai scurt timp, pentru că „nu vrem să ajungem ca Grecia”, făcând trimitere la criza severă prin care această țară a trecut în urmă cu un deceniu. Grecia, însă, este prezentată de Comisia Europeană în Pachetul de Primăvară 2025 ca exemplu pozitiv, în timp ce România este singurul stat membru al Uniunii Europene aflat în categoria țărilor cu „dezechilibre macroeconomice excesive”.
Potrivit Pachetului de Primăvară 2025, România se detașează negativ cu un deficit bugetar estimat la 8,6% din PIB în 2025, după ce, anul trecut, acesta a fost de 9,3%. Grecia, în schimb, a înregistrat în 2020 un deficit bugetar de 10,1% din PIB, iar apoi a reușit o ajustare remarcabilă: în 2022 a ajuns la un deficit de 2,4%, în 2023 la 1,6%, iar pentru 2024 a înregistrat un surplus bugetar de 1,1% – o performanță rară în Uniune.
„Această consolidare a Greciei nu s-a produs accidental. A fost rezultatul unui pachet complex de reforme dure, dar consecvente, implementate cu sprijinul instituțiilor europene și al piețelor internaționale. Grecia a reușit să-și stabilizeze finanțele, să modernizeze administrația fiscală și să recâștige încrederea investitorilor. Ce poate învăța România de la Grecia? Că reformele nepopulare sunt inevitabile, dar pot aduce rezultate pozitive durabile, că transparența și digitalizarea nu sunt opționale, ci condiții de bază pentru modernizarea administrației, că disciplina fiscală trebuie să fie prioritate politică, că simplificarea cadrului legislativ și fiscal poate atrage investiții și poate reduce presiunea pe finanțele publice și că un contract social funcțional, în care cetățeanul înțelege că plata taxelor se reflectă în servicii publice de calitate, este esențial”, spune Claudia Stanciu-Stănciulescu, partener în cadrul TPA Romania.
În primul rând, Grecia a realizat o reformă reală a pensiilor, eliminând privilegiile, consideră specialistul TPA Romania: a renunțat la pensiile speciale și la exceptările nejustificate, a redus drastic numărul ocupațiilor care beneficiau de pensionare anticipată – de la peste 500 la circa 100, iar pensionarea anticipată a devenit excepțională, rezervată doar pentru cazuri cu adevărat speciale (meserii periculoase sau persoane aflate în situații sociale dificile).
„Din cele peste 500 de ocupații care puteau primi pensie anticipată, în funcție de anumite criterii, după reformele din perioada 2012-2016, au rămas doar circa 100. Guvernele Greciei au înăsprit treptat regulile, limitând opțiunile de pensionare anticipată pentru tot felul de categorii profesionale care nu implicau munci cu adevărat grele sau periculoase. Printre cele mai controversate categorii care beneficiau de aceste măsuri ar fi de menționat coafori, prezentatori TV, cântăreți. Și în Romania lista a fost revizuită periodic, însă a rămas în continuare relativ mare și permisivă”, spune Claudia Stanciu-Stănciulescu.
În prezent, în Grecia, pensionarea înainte de 55 de ani se poate face doar în situații absolut excepționale: în cazul mamelor care au copii cu dizabilități sau a lucrătorilor cu meserii periculoase, dar doar dacă au o vechime în muncă semnificativă înainte de anul 2012. În România, vârsta de pensionare anticipată poate fi de 45 de ani pentru personalul din armată, poliție, SRI, iar pentru artiști, balerini și cascadori de 45 de ani, în cazul bărbaților, și de 40 de ani, în cazul femeilor. „Exemplele pot fi deosebit de complexe atât în ceea ce privește limita de vârstă, dar și cuantumul exagerat de mare al acestor pensii pentru anumite categorii – situații ce pun o presiune enormă pe bugetul României”, spune Claudia Stanciu-Stănciulescu.
Un alt domeniu în care Grecia a implementat măsuri eficiente a fost cel al creșterii gradului de colectare a taxelor. Consultantul TPA Romania explică faptul că, pe lângă digitalizarea aparatului fiscal, implementată și în România, autoritatea fiscală grecească a integrat algoritmi avansați de analiză a datelor pentru detectarea comportamentelor fiscale suspecte: de exemplu, firme cu vânzări foarte mari, dar profituri mici. În paralel, a dezvoltat o strategie coerentă de educație fiscală și comunicare transparentă cu contribuabilii, incluzând campanii de informare care explicau clar obligațiile fiscale, dar și avantajele concrete ale conformării, evidențiind legătura directă dintre plata taxelor, stabilitatea economică și bunăstarea socială.
„Prin comparație, în România digitalizarea a fost implementată greoi, chiar haotic s-ar putea spune, fără a se face o integrare la nivelul tuturor instituțiilor. Cultura fiscală rămâne slabă, iar corupția și birocrația continuă să îngreuneaze conformarea și aplicarea efectivă a reformelor. Este în continuare nevoie de o creștere a nivelului educației fiscale în România, de încurajare a plăților electronice în toate sectoarele, precum și de o reducere a birocrației”, adaugă Claudia Stanciu-Stănciulescu.
În Pachetul de Primăvară 2025, Comisia Europeană atrage atenția asupra vulnerabilităților sistemice ale României: administrație fiscală ineficientă, blocaje în piața muncii, subfinanțarea educației și birocrație excesivă. Comisia Europeană pune în centrul creșterii și stabilității economice cercetarea și inovarea, cu un focus puternic pe granturile ce pot fi acordate consolidării instituțiilor, al intensificării eforturilor în direcția diminuării gapului în inovare.
O altă măsură importantă, din ce în ce mai des menționată în spațiul public, este, consideră Claudia Stanciu-Stănciulescu, simplificarea cadrului de reglementare, astfel că reducerea poverii în conformare și asigurarea eficienței punerii în aplicare a acestor reglementări sunt esențiale pentru o administrare simplă a afacerilor și creșterea prosperității în UE. Documentul CE cuprinde nenumărate alte aspecte legate de identificarea problemelor existente, dar și recomandări pentru reducerea barierelor structurale pentru investiții, la nivel public și privat, creșterea oportunităților de finanțare, creșterea calității locurilor de muncă, dezvoltarea capitalului uman prin alocarea de investiții în educație și îmbunătățirea capabilităților.
„Un obiectiv general al Pachetului de Primavară este prezentarea de către Comisia Europeană a priorităților economice și sociale ale Uniunii Europene pentru anul 2025, în cadrul Semestrului European, cu accent pe creșterea competitivității, tranziția verde și digitală, consolidarea apărării și incluziunea socială. Documentul poate și trebuie analizat în detaliu de cât mai multe persoane implicate în luarea deciziilor la nivel politic, deoarece exemplele de bune practici menționate sunt deosebit de utile și reprezintă o normalitate și o prioritate pentru a merge în direcția bună”, concluzionează Claudia Stanciu-Stănciulescu.
