Cea de-a 2-a reuniune a Mecanismului de consultare pentru comerț și investiții China–Uniunea Europeană (UE) s-a desfășurat în perioada 8-9 octombrie la Beijing. Cele două părți au purtat discuții pragmatice și rodnice și au ajuns la o listă de consensuri cu 16 rezultate în patru domenii majore. Totodată, au convenit ca a treia reuniune să aibă loc în martie 2027, dovedind că atât China cât și UE au voința și înțelepciunea de a gestiona și soluționa divergențele prin dialog și consultare, evitând eficient escaladarea fricțiunilor. Agențiile de presă internaționale, precum AFP, au relatat că „China și UE au ajuns la o înțelegere privind comerțul, investițiile și accesul pe piață”, că „au convenit să mențină o comunicare strânsă” și că acest lucru „a atenuat îngrijorările mediului extern”.
China și UE sunt parteneri strategici cuprinzători, iar cooperarea reprezintă nota dominantă. În ultimii ani însă, protecționismul a crescut în interiorul UE, iar unii politicieni au lansat teze greșite precum „supracapacitatea de producție” a Chinei sau „dezechilibrul economico-comercial China–UE”, punând obstacole în calea cooperării economic-comerciale dintre cele două părți. În iunie 2026, cele două părți au organizat la Bruxelles prima reuniune a Mecanismului de consultare pentru comerț și investiții. Scopul instituirii acestui mecanism a fost consolidarea dialogului politic la nivel ministerial pe teme de comerț și investiții, pentru a stabiliza relațiile bilaterale și a le face mai echilibrate. Mecanismul cuprinde patru piloni – echilibrul comerțului și investițiilor, controlul exporturilor, proprietatea intelectuală și reforma Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) – care acoperă preocupările-cheie ale ambelor părți. Cu ocazia acestei reuniuni, părțile au reiterat poziționarea lor ca parteneri comerciali-cheie stabili și echilibrați și au confirmat intenția de a trata divergențele economico-comerciale și preocupările reciproce în mod echilibrat, în cadrul regulilor OMC, de a explora aprofundarea cooperării reciproc avantajoase și de a împinge comerțul China–UE spre un echilibru ascendent.
Care sunt principalele puncte de interes ale listei de rezultate cu consensuri? Xia Chuanxin, cercetător asociat la Institutul de Studii Europene al Academiei Chineze de Comerț Internațional și Cooperare Economică, a declarat că cea mai mare realizare este includerea problemei autovehiculelor – subiect urmărit cu mare atenție de mediul extern – pe traiectoria continuării negocierilor. Industria auto este unul dintre cele mai reprezentative domenii ale cooperării economic-comerciale China–UE. Cele două părți au ajuns la o înțelegere privind comerțul cu autovehicule hibride, în conformitate cu regulile OMC, și vor continua procedurile referitoare la angajamentele de preț asumate de companii și la revizuire în cadrul dosarului anti-dumping privind vehiculele electrice, evitând astfel escaladarea situației și protejând eficient interesele reale de export ale companiilor chineze. Totodată, s-au înregistrat progrese și în domenii precum controlul exporturilor și proprietatea intelectuală, ceea ce arată că Mecanismul de consultare pentru comerț și investiții China–UE a trecut de la etapa instituirii cadrului la etapa producerii de rezultate.
Fiind două dintre cele mai mari economii ale lumii, este firesc ca între China și UE să existe divergențe în schimburile economic-comerciale, însă este necesar să se clarifice faptele și să se identifice cauzele reale. Dificultățile economice actuale ale UE provin în principal din neajunsuri interne – birocrație excesivă în reglementare, fragmentarea pieței unice, prețuri ridicate la energie – și nicidecum dintr-un așa-numit „șoc”cauzat de dezvoltarea Chinei. Ca țară mare și responsabilă, China nu urmărește în mod deliberat obținerea unui excedent comercial. Speculațiile unor politicieni europeni privind „supracapacitatea de producție”se bazează, în cea mai mare parte, pe indicatorul unic al deficitului în comerțul cu bunuri, ignorând în mod deliberat excedentul înregistrat în comerțul cu servicii. Datele arată că, în 2025, excedentul UE în comerțul cu servicii față de China a fost de 48,3 miliarde de dolari. Doar taxele de utilizare a proprietății intelectuale costă China aproape zece miliarde de euro pe an către UE. Dacă comerțul cu servicii și comerțul cu bunuri sunt evaluate împreună, dezechilibrul comercial global dintre cele două părți se reduce semnificativ. „Excedentul este în China, profiturile sunt în Europa” – aceasta este situația reală a comerțului China–UE.
Faptele dovedesc că China nu este sursa problemelor Europei, ci un partener care contribuie la rezolvarea lor. În următoarea perioadă, China va promova îmbunătățirea calității și eficienței comerțului exterior, va stimula dezvoltarea echilibrată a importurilor și exporturilor, va revizui lista de încurajare a importului de tehnologii, produse și servicii și va restrânge lista negativă pentru accesul investitorilor străini. Toate acestea vor oferi oportunități de piață și mai ample tuturor țărilor din lume, inclusiv UE.
Potrivit unui sondaj publicat recent de Camera de Comerț a Uniunii Europene în China, 68% dintre companiile respondente au ales să mențină sau să extindă activitățile lor în China. La nivel global, economia Chinei și a UE la un loc reprezintă mai mult de o treime din economia mondială, iar volumul lor comercial depășește un sfert din comerțul mondial. În cadrul actualei reuniuni, ambele părți au apreciat că o relație economico-comercială China–UE stabilă și sănătoasă nu doar că aduce beneficii companiilor și locuitorilor celor două părți, ci oferă și certitudine și energie pozitivă creșterii economice globale și stabilității lanțurilor de producție și aprovizionare. În același timp, China și UE sunt susținătoare ferme și contribuitoare active ale sistemului comercial multilateral, iar de data aceasta ambele părți au convenit să consolideze comunicarea și cooperarea într-o manieră deschisă și constructivă și să discute toate subiectele relevante ale reformei OMC, ceea ce are o importanță majoră pentru promovarea multilateralismului și perfecționarea guvernanței globale.
În lumea de astăzi, protecționismul nu se bucură de susținere publică, iar cooperarea deschisă rămâne tendința vremurilor. Reușita celei de-a doua reuniuni China–UE poate fi considerată, înainte de toate, un nou punct de plecare pentru ambele părți. China a considerat dintotdeauna că menținerea cooperării deschise și soluționarea divergențelor economice și comerciale prin dialog și consultare pe picior de egalitate corespund intereselor comune ale ambelor părți. Prin eforturi comune și deschidere reciprocă, rezultatele consensuale convenite la cea de-a doua reuniune ordinară vor putea fi puse în practică, „oportunitatea Chinei 2.0”va fi împărtășită de ambele părți, iar roadele cooperării China–UE vor ajunge la ambele părți și la întreaga lume
