Guvernele și băncile centrale se întrec în măsuri care, se speră, vor permite economiilor să nu intre în recesiune.
Recordul aparține Rezervei Federale americane, care în doar două săptămâni a coborât dobânda sa cheie de la 1,5 – 1,75% la 0 – 0,25%, anunțând, de asemenea, că a pornit din nou tiparnița pentru a reîncepe programul de cumpărare de obligațiuni de stat și comerciale, care a fost folosit lung timp și în perioada crizei financiare.
La noi, guvernul Orban pare pregătit doar pentru a realiza noi împrumuturi și a cere ajutorul de la FMI sau de la partenerii comunitari. Au fost anunțate prea puține măsuri directe sau fiscale care să ajute companiile să facă față crizei.
După „festivalul” financiar-populist din perioada PSD, resursele pentru pachete de ajutorare sunt greu de găsit, în condițiile în care Uniunea Europeană urma să declanșeze în aceste zile procedura de deficit excesiv.
Băncile comerciale fac pași timizi anunțând că sunt de acord cu întârzierea plății ratelor la credite, dar astfel de anunțuri seamănă cu unele prin care se încearcă creșterea notorietății.
O mișcare majoră ar putea veni din partea BNR printr-o tăiere a dobânzii sale cheie, care se menține din mai 2018 la 2,50%.
Conducerile multor bănci centrale nu au așteptat datele oficiale când ar fi urmat să se întâlnească și au luat măsuri de urgență. BNR ar putea însă să aștepte data de 3 aprilie, când urmează a avea loc ședința Consiliului său de administraţie pe probleme de politică monetară.
Efectul unei astfel de măsuri ar provoca ieșiri ale unor fonduri speculative, implicit deprecierea leului. Dar, o astfel de evoluție ar ajuta exportatorii să supraviețuiască și ar aduce valută în țară. S-ar putea renunța astfel la unul dintre „coșmarurile” care bântuie viețile românilor: cursul leului.
Marți dimineață, cotațiile euro fluctuau în culoarul 4,833 – 4,845 lei, iar cursul a urcat de la 4,8242 la 4,8448 lei.
La casele de schimb bancare cotațiile de vânzare ale monedei unice depășeau pragul de 4,9 lei, cu un maxim de 4,9290 lei practicat de BCR.
Adevărul este că piața locală este una mică, iar câteva ordine mai mari de vânzare sau cumpărare de valută o pot mișca cu ușurință. Așa cum observa, la începutul lui februarie, guvernatorul Mugur Isărescu, în momentul în care leul se aprecia: „a fost un client, pot să bănuiesc, dar ce spun în continuare e pură speculaţie, s-o fi gândit şi el: băi, pică Guvernul, se depreciază cursul, hai să vând acuma o sumă mai mare ca să câştig, oricine vrea să câştige mai mult, dar nu s-a întâmplat. A vândut mai mult şi s-a apreciat cursul”.
