De la jumătatea lunii martie, după atingerea de către euro a maximului istoric de 4,8448 lei, moneda națională și-a decolerat evoluția de cea a altora din regiune.
Rezerva valutară a băncii centrale s-a redus în martie cu circa 1,7 miliarde euro. O bună parte din această scădere s-a datorat vânzărilor la care s-a recurs pentru stoparea deprecierii monedei naționale, aproape zilnic observându-se o întărire a leului înainte de anunțarea mediei.
Luna trecută, după intervențiile cotidiene ale BNR urmau imediat ordine de cumpărare de valută, ceea ce a făcut ca Banca Centrală Europeană să calculeze în 20 martie o cotație maximă de 4,8505 lei/euro. Iar vârful atins de moneda unică pe piețele financiare, în special cele asiatice, a fost de aproape 4,9 lei.
La stabilizarea leului contribuie și diferențialul de dobânda de politică monetară, care face din leu o monedă mai profitabilă pentru plasamente. Dacă BNR a coborât-o în 23 martie de la 2,5 la 2%, cea practicată de BCE este 0%, în timp ce Rezerva Federală americană a coborât-o la 0 – 0,25%. În regiune, dobânda-cheie din Polonia este de 0,5% iar din Ungaria de 0,9%.
Pe de altă parte, ritmul de împrumut al Finanțelor este unul ridicat iar dobânzile acceptate sunt atractive pentru plasamentele străinilor. La emisiunea de joi dobânda acceptată a fost de 4,02% pentru scadența în 2025.
Săptămâna trecută cursul euro s-a stabilizat în jurul pragului de 4,83 lei, cu un minim de 4,8277 și un maxim de 4,8338 lei.
Cu toate acestea analiștii care fac parte din CFA România anticipează o evoluție negativă a leului, amplificată de criza economică provocată de pandemia cu Covid 19.
Sondajul pe luna martie anticipează pentru orizontul de șase luni o creștere a euro la 4,9370 lei iar cel de 12 luni una la 4,9954 lei, în condițiile în care indicatorul condițiilor curente a coborât la 13,1 puncte, cea mai mică valoare din august 2012. De asemenea, 48% dintre cei care au răspuns la sondaj consideră că impactul economic negativ va fi resimțit până la sfârșitul anului.
