Analiză EY
EY a analizat primul val de rapoarte de sustenabilitate conforme cu CSRD, emise de un eșantion de șapte dintre cele mai mari bănci din România. Principalele observații au relevat că schimbările climatice sunt recunoscute universal ca reprezentând un aspect semnificativ, alături de propria forță de muncă, 100% dintre bănci indicând această temă drept prioritară. Acest consens general subliniază stringența elaborării unor strategii concrete de către bănci, care să se alinieze obiectivelor globale în materie de sustenabilitate și să sporească reziliența față de riscurile climatice.
În prima parte a anului 2025, băncile din România au publicat primele rapoarte de sustenabilitate conforme cu Directiva de raportare de sustenabilitate de către întreprinderi (Corporate Sustainability Reporting Directive, CSRD) și cu noile Standarde europene de raportare de sustenabilitate. Această evoluție marchează un pas semnificativ către transparență și o responsabilitate sporită în sectorul bancar și reflectă un angajament tot mai puternic față de sustenabilitate și practici bancare responsabile. CSRD impune tuturor companiilor mari din UE, inclusiv băncilor, să prezinte situații auditate de sustenabilitate pentru anul 2024, armonizând transparența întreprinderilor cu Pactul ecologic european și extinzând prevederile fostei Directive de raportare nefinanciară (Non-Financial Reporting Directive, NFRD).
Tabloul general al temelor semnificative de sustenabilitate
Schimbările climatice, condițiile de muncă ale angajaților, drepturile consumatorilor și conduita în afaceri au fost cele mai frecvent identificate teme de către băncile din România, în concordanță cu tendințele observate în rândul altor bănci din UE. Drept urmare, majoritatea băncilor vor trebui să se concentreze pe elaborarea unor planuri clare de tranziție, care să includă și obiective cuantificabile.
Massimo Bettanin, partener Climate Change & Sustainability Services în cadrul EY România, a declarat: „Datele arată un consens clar la nivelul întregului sector cu privire la abordarea schimbărilor climatice ca prioritate, 100% dintre instituții recunoscând caracterul semnificativ al acestei teme. Băncile sunt așteptate să transpună această conștientizare în elaborarea unor planuri de tranziție solide, aliniate cu obiectivele Acordului de la Paris”.
Răzvan Pîrnac, partener Financial Services Risk Management în cadrul EY România: „În ultimul an, am observat o variabilitate climatică accentuată și un număr tot mai mare de fenomene meteorologice extreme. În acest context, băncile și alte companii mari ar putea considera oportună accelerarea și perfecționarea planurilor de tranziție, atât pentru a atenua riscurile emergente, cât și pentru a valorifica oportunitățile într-un mediu în schimbare”.
În ceea ce privește aspectele sociale și de guvernanță, toate băncile au identificat ca teme importante propria forță de muncă, consumatorii și utilizatorii finali, precum și conduita în afaceri. Demn de remarcat este faptul că 29% dintre bănci și-au extins evaluările de materialitate, pentru a include atât lucrătorii din lanțul valoric, cât și comunitățile afectate, reflectând o conștientizare tot mai mare a impactului generat de lanțul valoric al băncilor.
Indicatori de mediu
Profilul emisiilor de gaze cu efect de seră: analiza EY a confirmat că 99,8% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră raportate de băncile din România au fost reprezentate de emisiile din categoria 3 – emisii indirecte la nivelul întregului lanț valoric, inclusiv emisiile din activitățile economice ale clienților care beneficiază de finanțare.
În medie, băncile au acoperit 66% din portofoliile lor în calculul emisiilor finanțate, subliniind necesitatea extinderii acoperirii portofoliului și a perfecționării proceselor de colectare a datelor.
Intensitatea medie a emisiilor de gaze cu efect de seră aferente portofoliului finanțat a fost de 29 tCO2e la fiecare 1 milion de lei finanțat.
Rata activelor verzi: un alt indicator de performanță de mediu este rata activelor verzi (RAV), care măsoară ponderea activelor eligibile ale unei bănci care finanțează activități durabile din punct de vedere ecologic, conform Taxonomiei UE. Pentru anul 2024, băncile din România au raportat o valoare medie a RAV calculată pe baza cifrei de afaceri de 0,41%, respectiv 1,11% pe baza cheltuielilor de capital (CapEx).
Indicatori sociali
Indicatorii sociali au oferit informații privind diversitatea forței de muncă, fluctuația personalului și demersurile de formare. Ponderea medie a femeilor în rândul angajaților a fost de 74,8%, în timp ce rata medie a fluctuației personalului s-a situat la 12,7%. Inițiativele de formare au fost solide, cu o medie anuală de 46,4 ore de instruire per angajat, ceea ce indică o abordare activă în ceea ce privește dezvoltarea și implicarea angajaților. Deși femeile reprezintă o proporție semnificativă din totalul forței de muncă a băncilor analizate, există un decalaj de salarizare mediu de 27,8% între angajații bărbați și femei. Bărbații ocupă preponderent posturi generatoare de venituri, în timp ce femeile sunt repartizate în funcții de suport, care sunt, în mod obișnuit, remunerate la un nivel inferior față de rolurile de bază din sectorul bancar.
Indicatori de guvernanță
Băncile românești dispun de diversitate la nivelul organismelor de conducere, cu o medie de 54% membri independenți și 40% reprezentare feminină în consiliile de supraveghere. Această diversitate este esențială pentru încurajarea gândirii inovatoare și pentru a se asigura că procesul decizional are în vedere o gamă largă de perspective.
Prevenirea corupției și a mitei a fost evidențiată ca element esențial al politicilor de guvernanță, un procentaj impresionant de 95,3% dintre funcțiile expuse la risc fiind vizate de programe de instruire specifice, ceea ce reflectă angajamentul băncilor față de desfășurarea operațiunilor în mod etic.
În plus, 71% dintre bănci au integrat aspecte legate de sustenabilitate în remunerația membrilor organismelor de conducere, demonstrând o integrare a performanței ESG în sistemul de remunerare.
Concluzii
Per total, aceste observații demonstrează că băncile românești construiesc o fundație solidă pentru o activitate bancară responsabilă. Odată cu evoluția reglementărilor, în special prin viitorul pachet de simplificare EU Omnibus al Comisiei Europene, care propune modificări punctuale ale CSRD, ale Directivei privind diligența necesară în materie de sustenabilitate a întreprinderilor (CSDDD) și ale Regulamentului privind taxonomia UE, băncile vor trebui să își consolideze în continuare sistemele de colectare și gestionare a datelor, să își perfecționeze metodologiile privind riscurile climatice, pentru a asigura conformitatea deplină cu Regulamentul privind cerințele de capital (CRR) și cu Directiva privind cerințele de capital (CRD) și pentru a își respecta angajamentele în materie de sustenabilitate.
