BNR rămâne fidelă aceluiași comportament „prudențial”

Au trecut mai bine de două săptămâni de când România trăiește sub asediul unei mici vietăți, numita Covid 19.

Pandemia a forțat multe companii să accepte telemunca pentru a-și păstra angajații și contractele.

Tot așa, BNR ar trebui să renunțe la mitul că activitatea sa se rezumă la protejarea cursului. Și că leul trebuie apărat cu toate armele din dotare.

Chiar dacă lumea se schimbă iar băncile centrale se înghesuie să ia tot măsuri cât mai benefice pentru economia din țările lor, BNR continuă să vândă valută și să lase dobânzile interbancare să crească pentru a scumpi leul. Conform unor articole apărute în presă, banca centrală ar fi injectat piața, într-o singură ședință, cu circa jumătate de miliard de euro. Absorbind astfel și lei din piață.

Desigur, au apărut și vocile autorizate ale băncii centrale care recomandă românilor să își păstreze calmul și să nu pornească spre casele de schimb valutar. Acolo, unde euro se vinde deja cu 4,9 lei.

Totul cu un singur țel. Să nu ne schimbăm modul „prudențial” de lucru, care seamănă cu o haină tocită și la cusături și în coate.

Rămâne de văzut dacă BNR va lua rapid decizii sau va aștepta ședința de politcă monetară din 3 aprilie.

Atunci, s-ar putea decide reducerea rezervelor minime obligatorii în lei (cele în valută au fost deja scăzute), tăierea dobânzii de politică monetară și a celei de facilitate de depozit (este greu de anticipat cât de mare va fi aceasta după ce BCE și Fed le au aproape de 0%) dar și realizarea de operațiuni repo prin care să introducă lichiditate în lei în sistem.

Nu trebuie neglijat faptul că nivelul dobânzilor interbancare a cunoscut în ultimele zile o creștere spectaculoasă, după un scurt traseu descendent, continuă să existe bănci care preferă să plaseze depozite săptămânale la BNR, unde obțin o dobândă de 2,50%/an. În loc să crească creditarea companiilor românești, care se confruntă în prezent cu mari probleme.

Poate a venit momentul ca și sistemul bancar să „pună umărul” la depășirea crizei și să accepte o tăiere a profiturilor. Să ne aducem aminte că celebra ordonanță 114 din decembrie 2018, care taxa activele bancare, a fost una dintre măsurile PSD care i-au erodat guvernarea. La aceasta contribuie, probabil, și numărul foarte mic al băncilor autohtone care au un cuvânt de spus în piață.

n.red.

Articolul a fost scris vineri, 20 martie, înainte de decizia de politică monetară a BNR de reducere a dobânzii-cheie de la 2,5 la 2%/an.

S-a hotărât și cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, pentru creșterea lichidității din sistemul bancar. Pachetul de măsuri are drept scop „finanţarea în bune condiţii a economiei reale şi a sectorului public” așa cum se precizează în comunicatul de presă care a urmat întâlnirii Consiliului de Administrație.

Banca centrală este pregătită „să decidă şi reducerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi a celei aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit”.

Măsurile luate vor avea efect doar în cazul în care „banii ieftini” injectați în piață își vor găsi drumul către economia reală și nu vor fi folosiți pentru cumpărare de valută sau plasare în depozite la banca centrală.

Oricum, dobânda-cheie de 2% este una dintre cele mai ridicate din regiune: În Polonia ea a fost redusă la 1%, în Ungaria la 0,9% iar în Cehia la 1,75%.