Având în vedere contextul actual generat de criza COVID-19, autoritățile fiscale au adoptat o serie de măsuri pentru a veni în ajutorul mediului de afaceri și totodată pentru a stimula încasările la bugetul de stat.
Printre acestea se numără și acordarea unei bonificații pentru firmele plătitoare de impozit pe profit, care plătesc impozitul datorat pentru trimestrul I 2020, respectiv pentru plata anticipată aferentă aceluiași trimestru, până la termenul scadent de 25 aprilie 2020 inclusiv, potrivit Ordonanței de Urgență nr. 33/2020.
Bonificația acordată este de 5% pentru marii contribuabili și 10% pentru contribuabilii mici și mijlocii și se calculează asupra impozitului pe profit datorat pentru trimestrul respectiv. Impozitul pe profit de plată se determină prin scăderea din impozitul pe profit datorat a bonificatiei aferente, în funcție de categoria în care se încadrează firma.
De această bonificație beneficiază și firmele care au optat pentru un an fiscal diferit față de anul calendaristic dacă plătesc impozitul datorat pentru trimestrul/ plata anticipată trimestrială până la termenul scadent cuprins în perioada 25 aprilie – 25 iunie 2020.
Deși această măsură este una benefică, în practică apar diferite situații specifice unde aplicarea bonificației este la acest moment încă neclară, așa cum vom detalia în cele ce urmează cu privire la două astfel de situații identificate de către noi.
Bonificația poate fi aplicată de către firmele care nu au achitat impozitul pe profit datorat pentru anul 2019?
Având în vedere că pentru obligațiile fiscale scadente în perioada stării de urgență precum și 30 de zile după încetarea acesteia nu se calculează și nu se datorează dobânzi și penalități de întârziere, obligațiile respective nefiind considerate restante în această perioadă, unele firme au decis să aplice măsura și astfel nu au achitat impozitul pe profit anual datorat aferent anului 2019 ce avea termen scadent la 25 martie 2020.
Prin urmare, se pune în discuție situația acelor firme care doresc să beneficieze de bonificația mai sus menționată dar care nu au plătit impozitul pe profit datorat pentru anul 2019, întrucât acesta va figura ca nestins în evidența pe plătitor la momentul scadenței și plății impozitului pe profit aferent trimestrul I.
Legislația fiscală în domeniu stabilește scadența obligațiilor fiscale menționate și totodată, prevede că obligațiile fiscale se sting în ordinea scadenței acestora. În cazul de față, scadența plății impozitului pe profit pentru anul 2019 este 25 martie 2020, iar pentru impozitul pe profit aferent trimestrului I este 25 aprilie 2020.
Astfel, prin raportare la prevederile legale, stingerea acestor obligații fiscale ar trebui efectuată conform scadenței prevăzute.
Prin urmare, deși o firmă realizează plata pentru impozitul pe profit datorat pentru trimestrul I 2020 înainte sau la data de 25 aprilie 2020, această plată va fi alocată cu prioritate pentru stingerea impozitului pe profit datorat pentru anul 2019, deoarece acesta are scadența anterioară față de impozitul pe profit datorat pentru trimestrul I 2020.
Așadar, se pune întrebarea dacă această alocare a plății în evidența pe plătitor are impact asupra aplicării bonificației, având în vedere că singura condiție prevăzută de OUG 33/2020 pentru aplicarea acesteia, respectiv de a efectua plata impozitului pe profit datorat pentru trimestrul I 2020 până la data de 25 aprilie 2020, este îndeplinită, independent de alte obligații fiscale restante ale respectivei firme.
Totodată, nu putem exclude o abordare strictă din partea autorităților fiscale care ar putea considera că, în fapt, condiția de a beneficia de respectiva bonificație nu a fost îndeplinită întrucât plata efectuată a stins în evidența pe plătitor impozitul pe profit datorat pentru anul 2019 și astfel stingerea impozitului pe profit datorat pentru trimestrul I 2020 nu a fost efectuată, drept pentru care ar putea să recalculeze impozitul pe profit datorat de acea firmă prin eliminarea bonificației aplicate.
Pot beneficia de bonificație și firmele care au sume de recuperat de la bugetul de stat?
În cazul firmelor care au sume achitate în plus la bugetul de stat și aleg să își stingă obligația de plată pentru impozitul pe profit aferent trimestrului I 2020 prin compensarea acesteia cu sumele achitate în plus, se pune de asemenea întrebarea dacă acestea pot beneficia de bonificație sau nu.
Conform prevederilor OUG 33/2020, condiția care trebuie îndeplinită pentru a beneficia de bonificație este de a efectua o plată a impozitului pe profit datorat pentru trimestrul I 2020. Mai departe, analizând preambulul Ordonanței, observăm că unul dintre scopurile pentru care este acordată bonificația este stimularea plății obligațiilor fiscale scadente către bugetul de stat, luând în considerare faptul că pentru obligațiile fiscale datorate în perioada stării de urgență precum și 30 de zile după încetarea acesteia nu se calculează și nu se datorează dobânzi și penalități de întârziere.
Totodată, legislația fiscală prevede mai multe modalități de stingere a obligațiilor fiscale, printre care plata și compensarea, acestea reprezentând însă două modalități distincte de stingere a obligațiilor fiscale.
Având în vedere forma actuală a OUG 33/2020, precum și reglementarea plății ca modalitate distinctă de stingere a obligațiilor fiscale, este previzibil ca la acest moment autoritățile fiscale să adopte o abordare formală și să nu accepte ca firmele care au stins prin compensare obligația de plată pentru impozitul pe profit aferent trimestrului I 2020 să beneficieze de bonificație. Totuși o astfel de interpretare din partea autorităților fiscale ar ridica serioase probleme legate de discriminarea existentă între firmele care aleg să stingă obligația fiscală prin plată și cele care optează pentru compensarea acesteia cu sumele achitate în plus de către acestea la bugetul de stat.
În lipsa unor clarificări din partea autorităților fiscale cu privire la cele de mai sus, unele firme se află în postura de a lua o decizie dificilă la acest moment în ceea ce privește aplicarea acestei bonificații. Având în vedere totodată că pentru obligațiile fiscale scadente în perioada stării de urgență precum și 30 de zile după încetarea acesteia nu se calculează și nu se datorează dobânzi și penalități de întârziere, așa cum menționam mai sus, decizia firmelor va ține cont cel mai probabil și de posibilitatea rectificării ulterioare a bonificației aplicate la acest moment.
