20.5 C
București
luni, 12 aprilie

Ce aduce nou sectorul agricol 2018 la „Romanian Food and Agribusiness Conference”

BusinessMark a organizat cea de-a VI-a ediție a conferinței Romanian Food & Agribusiness Conference”. La eveniment au fost prezenți specialiști din business-urile domeniului agricol, care au dezbătut subiecte de actualitate cu care se confruntă jucătorii din acest sector.

În deschidere am discutat cu Camelia Iliescu – director, Direcția LEADER, Măsuri de Mediu și Climă, Investiții Direcția Generală Dezvoltare Rurală – AM PNDR, care a prezentat situația actuală în ceea ce privește rata de absorbție a Programului Național de Dezvoltare Rurală. „De la lansarea PNDR până în prezent, au fost efectuate plăți (FEADR și Buget de stat) în valoare publică de 3,7 miliarde euro. Din această valoare, doar valoarea plăților efectuate din FEADR către beneficiarii tuturor măsurilor este de 3,3 miliarde euro, rezultând un grad de absorbție FEADR de 40,2%”, susține Camelia. Ca obiective strategice, programul PNDR 2014-2020 își propune restructurarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole, care se traduce prin competitivitate; gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice; precum și diversificarea activităților economice, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale, guvernanță locală.

Claudiu Coadă – director al Direcției Active Fizice, AFIR a completat discuția alături de Camelia adăugând că în perioada următoare submăsura 4.1 se va deschide sub program pomicol, iar posibilitatea de realocare pe sectorul vegetal este aproape imposibilă, întrucât disponibilul a avut parte de supracontractatare de 20%. De asemenea, Claudiu a prezentat câteva detalii despre aplicația inovativă lansată pentru telefonie mobilă dedicată consumatorilor de produse alimentare certificate calitativ la nivel național și european. Astfel, aplicația CPAC – Catalogul Produselor Alimentare Certificate, permite utilizatorilor să găsească, în timp real, produse alimentare certificate în zona în care se află, precum și detalii complete referitoare la producător și la rețetele utilizate. Momentan, aceasta înglobează 800 de producători agricoli.

Cel de-al treilea speaker, Ramona Ivan – director Direcția Relații Externe și Finanțări Structurale, CEC BANK, a adus în discuție soluțiile de finanțare pentru sectorul agricol, și anume produsele dedicate dezvoltării și susținerii rurale fermierilor conform OUG 43/2013: Creditele de investiții – achiziția de terenuri cu destinație agricolă, în vederea exploatării, finanțarea investițiilor în domeniul agricol (inclusiv achiziția de animale de reproducție și investiții în acvacultură). Perioada de creditare este de max. 84 luni în cazul finanțării investițiilor în domeniul agricol și de maximum 180 de luni în cazul achizițiilor de terenuri cu destinație agricolă. Creditele pentru finanțarea capitalului de lucru – finanțarea activității curente privind producția agricolă și piscicolă, inclusiv pentru achiziția de animale pentru comercializare. Perioada de creditare este de maximum 36 luni, iar perioada de grație este de maximum 12 luni. Creditele acordate beneficiarilor PNDR 2014-2010 și POPAM 2014-2020 – finanțarea proiectelor de investiții sprijinite prin aceste programe, prin intermediul produselor de finanțare pentru accesarea de Fonduri Europene (Credite de investiții, Linii de credit pentru investiții și Credite Punte). Ramona adaugă faptul că toate aceste produse de creditare beneficiază de garanția Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR), de până la 80% din valoarea creditului, iar dobânda aferentă creditelor este una avantajoasă, fiind stabilită în funcție de ROBOR 6M la care se adaugă o marjă de numai 1,95 p.p. pentru creditele cu o valoare de până la 3 mil. euro.

Paul Eduard Kmen – director general adjunct, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, a abordat subiectul ratei de absorbție, acesta fiind de 96% de la înființarea PNDR, cu plăți realizate către fermieri de 23 milioane de euro. „În 2017, APIA a plătit către fermieri 800 mii de euro, dintre care 200 mii pe măsuri de piață. Aceste plăți sunt realizate din trei tipuri de fonduri – Fondul European de Garantare Agricolă; Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală; și bugetul național. În 2018, APIA e în plină campanie de plată a avansului pentru cererile depuse în 2018 și până acum am plătit peste 500 mii de fermieri, aproximativ 600 milioane de euro. Obiectivul nostru este să atragem fonduri europene cât mai multe, să fim ușor de gestionat din punct de vedere al fermierului, iar banii să ajungă la timp atunci când e nevoie”.

Sorin Minea – președinte ANGST, președinte ROMALIMENTA, a vorbit despre comerțul intracomunitar de carne din următoarea perioadă și cazurile de pestă porcină din România. „Nu suntem în stare să vindem în comunitatea europeană din cauza legislației și a restricțiilor de pe piața românească. Mai mult decât atât, materiile prime din carne cumpărate din România sunt cu 10% mai scumpe decât cele cumpărate din comunitatea europeană”. Sorin a menționat și o scurtă istorie a apariției pestei porcine: ”Pesta a apărut demult în Africa, iar apoi a pătruns în Europa – Spania, Portugalia, Sardinia. Spania s-a luptat 31 de ani cu pesta porcină, Portugalia 18 ani – cu ajutorul maselor de biosecuritate, practică care în România nu poate fi implementată, iar Sardinia după 50 de ani de luptă cu acest virus, s-a conformat. În România, pesta porcină sare dintr-o comună în alta sau dintr-o regiune în alta, iar principalul vinovat e omul. Nu poți izola curtea omului – fie lichidezi toate efectivele din zonă, fie dai uitării povestea. Singura soluție din punctul meu de vedere, în momentul de față este o lege foarte clară”.

Discuțiile au continuat alături de Florin Căpățână – Vicepreședinte, Asociația Marilor Rețele Comerciale din România, care a vorbit despre inovația produselor din domeniul agricol: „Toate produsele pe care dvs. le puneți pe piață nu fac decât să aducă un suflu nou. Am fost acuzați de-a lungul verii din cauza comerțului pe care îl facem cu produsele agricole, merele din Polonia. Ce-au făcut ei și nu am făcut noi? Diferența constă în modul în care au fost sprijiniți de autorități. Au început să facă reconversie cu toate culturile lor de mere, acces la bani din partea autorităților, care să îi ajute să crească și să își găsească loc pe piețe, altele decât cele poloneze. După ’96 când unul din retaileri a venit în România și a făcut ca zona Poloniei să fie brusc interesată de dezvoltarea retail-ului în zona de est, la noi resursele fiind limitate. Într-adevăr, marii distribuitori comercianți din România lucrează greu, însă lucrează cu producători locali și ne dorim să facem împreună cu programele care au fost dezvoltate ca progresul să fie accesibil tuturor”.

- PUBLICITATE -

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

WWW