11.8 C
București
joi, 6 mai

Ce mai fac doljenii în pandemie: economisesc și/sau se împrumută

În timp ce o parte a populației economisește sistematic, o altă parte se împrumută. Iată cu cât au crescut depozitele populației în bănci și creditele contractate, într-o perioadă în care pandemia era în toi. Unii doljeni țin mulți bani “pe card”, fără să primească vreo dobândă de la bănci.

Comportamentul financiar al doljenilor în pandemie este diferit, comparativ cu anii anteriori. În timp ce unele persoane au pus mai mulți bani deoparte, altele care au venituri sigure s-au împrumutat.

Banca Națională a României (BNR) a publicat recent statisticile privind comportamentul financiar al populației și firmelor în profil teritorial pe luna februarie 2021. GdS a analizat datele publicate de BNR, comparativ cu luna anterioară.

Doljenii își pun bani deoparte, în conturi bancare. Problema este că unii nu câștigă nicio dobândă

Pe perioada pandemiei, tot mai multe persoane au învățat importanţa economisirii constante. Consumul nu a fost la fel de mare ca în perioada dinaintea pandemiei. Având în vedere că cea mai mare parte a populației a avut veniturile neafectate de pandemie (cel puțîn veniturile din salarii). Astfel, cei care nu au mai contribuit la creșterea consumului au pus bani deoparte, după cum a arătat GdS în urmă cu câteva luni.

Potrivit datelor publicate de BNR, în februarie 2021, doljenii aveau depuși la bănci, sub forma depozitelor la termen în lei, 2,153 miliarde de lei. Suma aflată în depozite este mai mare cu 17 milioane de lei față de luna precedentă. În ianuarie existau în bănci depozite la termen ale doljenilor în valoare de 2,136 miliarde de lei. Sumele economisite în bănci au crescut în februarie față de ianuarie în ciuda dobânzilor nesemnificative acordate de bănci deponenților – persoane fizice.

Disponibilitățile la vedere din conturile doljenilor, adică acei bani ținuți “pe card” au crescut și mai mult decât depozitele. În ianuarie 2021 populația din Dolj avea în conturile curente (pe cardurile de salarii) 1,945 miliarde de lei. În februarie, disponibilitățile la vedere au crescut cu 35 de milioane de lei. Au ajuns astfel la 1,980 miliarde de lei. Se observă că sumele păstrate în conturile curente sunt foarte apropiate de totalul depozitelor bancare în lei ce aparțîn doljenilor.

Paradoxal, cu toate că există sume fabuloase în bănci sub formă disponibilităților la vedere ale populației, persoanele care își țin banii “pe carduri” nu câștigă absolut nimic din partea băncilor. Cu alte cuvinte, populația doljeană asigură lichidități importante pentru bănci. Este vorba de cele sub forma disponibilităților la vedere, fără să câștige niciun fel de dobândă de la bănci.

Mai multe credite în lei. Dar au crescut și restanțele

Potrivit statisticilor BNR, creditele în lei acordate populației erau în sumă de 5,191 miliarde de lei. În luna februarie, creditele în lei acordate populației au crescut cu 40 de milioane de lei, la 5,231 miliarde de lei. Deși nu s-a încheiat pandemia, populația are mai mult curaj să se împrumute. Băncile au mai relaxat condițiile de creditare. Iar populația a realizat că nu sunt perspective prea rele, din punct de vedere economic.

Totuși, nu toți cei cu credite s-au putut ține de plata la timp a ratelor.
A crescut numărul persoanelor care nu s-au putut ține de plata ratelor la creditele contractate anterior. Restanțele la creditele în lei erau de 56 milioane de lei în luna ianuarie 2021. Iar în februarie au urcat la 80 de milioane de lei. Deci, creditele restante au crescut cu 24 de milioane de lei într-o singură luna. În ciuda faptului că au existat programe de amânare a ratelor la creditele bancare, unii au înregistrat întârzieri la plata ratelor bancare. În plus, cei care și-au amânat la plata ratele la credite au acum de achitat și mai mult către bănci.

Ratele lunare au crescut pentru că s-a adăugat dobânda acumulată în cele 3-9 luni de amânare la plata pe perioada pandemiei. Cel mai probabil, în această categorie întră cei ale căror venituri s-au diminuat pe perioada pandemiei. Fie este vorba despre salariați cărora le-au scăzut salariile, fie de antreprenori ale căror afaceri au fost afectate de pandemie. Acestia nu s-au mai putut ține de graficele de rambursare a creditelor contractate în nume personal.
Totodată, creditele în valută au scăzut cu 46 de milioane de lei, in februarie fata de ianuarier. Dată fiind creșterea prinicipalelor valute (euro și dolar) față de leu, populația nu mai are curajul să contracteze credite în altă monedă față de cea în care își câștigă veniturile.

În raport cu februarie 2020, masa monetară a crescut cu 17,4% în februarie 2021

Tendința populației de a se împrumută se menține și la nivel național. BNR a publicat informațiile privind indicatorii monetari aferenți lunii februarie 2021, comparativ cu ianuarie, la nivelul întregii țări. Se observă să volumul creditelor a crescut, față de luna anterioară.

“Indicatori monetari – februarie 2021. Masă monetară (M3) a crescut cu 1,4 % față de luna anterioară până la 497.102,4 milioane lei. În raport cu februarie 2020, M3 s-a majorat cu 17,4 %. Creditul în lei (pondere 69,9% în total) s-a majorat cu 1,2% față de ianuarie 2021. Iar creditul în valută exprimat în lei (30,1% în total) a scăzut cu 0,3 %”, se arată în informarea BNR. Deci, sunt mai multi bani in circulatie.

- PUBLICITATE -

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

WWW