CESE: Jurnaliștii sunt supuși unei presiuni din ce în ce mai mari din partea guvernelor și a intereselor private care limitează libertatea presei

Situația actuală a mass-media și locul ei în societate au fost punctul central al seminarului „Un bastion al democrației: ajutând jurnalismul să supraviețuiască și să prospere”, organizat de Comitetul Economic și Social European (CESE) la Bruxelles (17-18 octombrie 2024) , în cadrul programului #ConnectingEU2024.

Concluzia membrilor CESE și a experților în comunicare, prezenți la eveniment, este alarmantă: “Jurnaliștii sunt supuși unei presiuni din ce în ce mai mari din partea guvernelor și a intereselor private care limitează libertatea presei” . La aceste amenințări se adaugă provocarea inteligenței artificiale, cu impact direct asupra viitorului presei și al comunicării oficiale.

În acest context, Oliver Röpke, Președintele Comitetului Economic și Social European, a lansat o provocare: „Ce este adevărul? Aceasta este întrebarea veche care a reapărut în contextul AI, în contextul știrilor false, teoriilor conspirației și guvernelor autoritare, toate acestea subminând sistematic dezbaterea informată, acuratețea și discuția respectuoasă. Este atât de oportun să ne unim pentru a căuta întrebări și răspunsuri care ne unesc în UE”.

Laurențiu Plosceanu, Vicepreședinte CESE: Jurnalismul se află la o răscruce, se confruntă cu provocări fără precedent

La Bruxelles au fost două zile de dezbateri aprinse. Au fost atinse punctele-cheie care privesc viitorul presei în fața noilor provocări, precum: ”serviciu public sau „bun public”, “pierderea vizibilității pentru jurnaliști într-un model de afaceri”, “capitularea jurnaliștilor în lupta de a folosi și a beneficia de inteligența artificială”, “dezinformarea rusă, unul dintre factorii care contribuie la lipsa de încredere în mass-media”, “suprimarea libertății de exprimare” .

De menționat, în acest caz, declarația lui Laurențiu Plosceanu, vicepreședinte CESE, președinte ARACO și vicepreședinte UGIR, regăsită în comunicatul oficial: „Nu este o exagerare să spunem că jurnalismul se află la o răscruce, se confruntă cu provocări fără precedent. Puțini ar fi putut prezice cu 20 de ani în urmă că, până în acest an, cei mai mulți dintre noi nu vom mai citi ziarul de dimineață cu cafeaua de dimineață, ci vom răsfoi pe site-ul nostru, pe telefoane și se va baza din ce în ce mai mult pe rețelele sociale și AI”.

Referitor la influența AI, fără a respinge ajutorul pe care această tehnologie îl poate da în comunicare, Laurențiu Plosceanu, la închiderea Seminarului de la Bruxelles, a făcut un experiment. Vicepreședintele CESE a prezentat un “discurs“ solicitat inteligenței artificiale, urmat de mesajul “editat” personal. La primul, publicul a zâmbit iar la cel propriu a reacționat cu aplauze. A fost o demonstrație în timp real a impactului pe care propria creație o are în comunicare.

Experți recunoscuți în comunicare și nu numai și-au prezentat analizele privitoare la starea actuală a presei și la provocările la care aceasta trebuie să le răspundă.

În acest caz, Ricardo Gutiérrez, secretarul general al Federației Europene a Jurnaliştilor, citat în comunicatul oficial al CESE, a subliniat că munca jurnaliştilor ar trebui tratată ca un „serviciu public” sau „bun public” ameninţat nu doar de provocările economice, precum numărul tot mai mare de liber-profesionişti fără o sursă regulată a veniturilor, dar și încercările de a crea un efect de înfrigurare prin procese de hărțuire (SLAPP) și prin violență directă (14 jurnaliști uciși în UE din 2015).

Mai mult, „Jurnalismul devine o profesie mai periculoasă decât oricând”, a argumentat Jerzy Pomianowski, director executiv al European Endowment for Democracy, invocând persecutarea jurnaliştilor din Belarus.

Mai categorică a fost Dr. Alexandra Borchardt, Senior Research Associate la Institutul Reuters pentru Studiul Jurnalismului de la Universitatea din Oxford, care a lansat afirmația „provocatoare” în discursul său principal „Informații de încredere în era AI generativă”: „Jurnalismul și AI generativă sunt în dezacord, deoarece jurnalismul este despre fapte, iar AI generativă calculeazăprobabilități, deci nu este vorba despre fapte. De aceea, trebuie verificate faptele”.

Totodată, Borchardt a avertizat mass-media împotriva căderii în capcana „decalajului digital”, în care o parte a societății îmbrățișează era AI, iar restul este reticent sau chiar ostil noilor tehnologii. Dacă mass-media ar cădea în această din urmă tabără, ar presupune capitularea jurnaliștilor în lupta de a folosi și a beneficia de inteligența artificială pentru a produce conținut modern și a ajunge mai eficient la public.

Conform comunicatului oficial al CESE, una dintre provocările pentru mass-media care decurg din inteligența artificială generativă, așa cum a menționat doamna Borchardt, este pierderea vizibilității pentru jurnaliști într-un model de afaceri bazat pe inteligență artificială. Există și riscul pierderii controlului asupra conținutului jurnalistic de către platformele tehnologice. Supraabundența de informații pe care AI le poate produce în masă poate duce la suprasolicitarea publicului. „Și întrebarea rămâne, vor dori tinerii să devină jurnaliști dacă asta înseamnă să concureze cu AI?”, a întrebat Borchardt.

Amenințările la adresa presei, un atac strategic la sistemul democratic

O temă sensibilă a dezbaterii „Un bastion al democrației: ajutând jurnalismul să supraviețuiască și să prospere”, organizată de Comitetul Economic și Social European (CESE) la Bruxelles a fost cea a amenințărilor la adresa presei. În acest sens, conform comunicatului oficial menționat, Jean-Paul Marthoz, editorialist la Le Soir, care a participat la panelul „Jurnalism responsabil în era post-adevăr”, a subliniat că amenințările actuale la adresa presei fac parte dintr-un atac strategic la adresa sistemului democrației liberale. În plus, există jurnalişti care lucrează în unele redacţii media care se opun libertăţii de exprimare şi sistemului democratic occidental.

La rândul său, Seamus Boland, președintele Grupului organizațiilor societății civile din CESE, a subliniat necesitatea de a ancora activitatea jurnaliştilor în cadrul societății civile, fără de care nu este posibil să se ridice și să urmărească esența poveștii jurnalistice cu integritate. „Cine va plăti pentru informații demne de încredere?”.

De altfel, aceasta este o întrebare fundamentală care necesită dialog social- a spus Milena Angelova de la Grupul Angajatorilor CESE. La rândul său, Lucie Studnična, președintele Grupului lucrătorilor CESE, a tras un semnal de alarmă cu privire la condițiile de muncă ale jurnaliștilor și a îndemnat ca, pe măsură ce noile tehnologii, inclusiv inteligența artificială, îmbunătățesc productivitatea mass-media, jurnaliștii ar trebui să participe la aceste beneficii.

Cazuri concrete de suprimare a dreptului de exprimare

La Bruxelles, oficialii CESE și participanții la eveniment și-au exprimat susținerea necondiționată pentru jurnaliștii care sunt oprimați de regimurile politice. Unii dintre ei au plătit cu viața pentru opiniile și investigațiile lor. A se vedea cazul Jan Kuciak din Slovacia (https://curierulnational.ro/presa-un-actor-important-pe-agenda-comitetului-economic-si-social-european-un-bastion-al-democratiei/)

Alții sunt amenințați direct. „Vor să mă omoare pentru că spun adevărul”, a declarat Andrey Gnyot (în mesajul său video), un jurnalist și realizator de film din Belarus, aflat în prezent în arest la domiciliu la Belgrad, în cadrul panelului „Meseria de a trăi periculos – reportaj de investigație”. O instanță sârbă analizează o cerere de extrădare a lui Gnyot în Belarus sub acuzații motivate politic, a cărei cauză reală este suprimarea libertății de exprimare. După cum a susținut domnul Gnyot, cea mai mare amenințare la adresa jurnalismului nu este reprezentată de inteligența artificială și alte provocări viitoare, ci „o forță brută intenționată să distrugă adevărul și decența”. Mai exact, Gnyot a făcut referire la ceea ce el numește influența ”fantomelor trecutului”.

Un alt exemplu este Hanna Liubakova, care a fost condamnată de guvernul din Belarus la 10 ani de închisoare în lipsă, ea declarând că în țara sa costul informației este foarte mare.

„33 de jurnaliști sunt în spatele gratiilor, fără a include bloggerii”, a spus ea, adăugând că guvernul a etichetat 5.000 de conturi de rețele sociale drept extremiste, inclusiv contul ei X. „Dacă oamenii din Belarus se abonează la canalul meu, pot ajunge la închisoare”, a susținut ea.

La rândul său. Lukaš Diko, directorul Centrului de Investigații Jan Kuciak din Slovacia, a arătat că dezinformarea rusă este unul dintre factorii care contribuie la lipsa de încredere în mass-media și – instigat de autorități – la înstrăinarea jurnaliştilor din Slovacia. Acesta este motivul pentru care, la doar câțiva ani de la protestele în masă după uciderea jurnalistului Jan Kuciak, țara devine din ce în ce mai ostilă jurnaliștilor.

Toate informațiile și dovezile prezentate la Seminarul „Un bastion al democrației: ajutând jurnalismul să supraviețuiască și să prospere”, organizat de Comitetul Economic și Social European (CESE) la Bruxelles se vor regăsi într-un nou Raport al instituției europene.