Mult așteptata abordare strategică a UE privind Marea Neagră, care recunoaște regiunea ca un centru esențial pentru securitate, stabilitate și prosperitate economică, sosește târziu și cu o ambiție limitată, subliniază Comitetul Economic și Social European (CESE), solicitând totodată ca aceasta să fie implementată rapid și să fie dotată cu resurse adecvate.
Într-un aviz adoptat în sesiunea plenară din decembrie, CESE subliniază că, deși conceptul de abordare strategică stabilește o direcție generală, acesta nu reușește să propună o strategie completă, cu obiective clare, termene limită și finanțare dedicată. Comitetul solicită Comisiei să acționeze rapid către stabilirea unei strategii cuprinzătoare pentru Marea Neagră, dotată cu resurse adecvate, până la sfârșitul anului 2025. Fără o finanțare și o capacitate de implementare suficiente, inițiativa riscă să devină simbolică, mai degrabă decât transformatoare.
Membrul CESE și raportorul pentru aviz, Milena Angelova, a subliniat importanța strategică a zonei și a adăugat că aceasta a fost puțin sub radar în planificarea strategică a Comisiei Europene.
„Salutăm adoptarea acestei inițiative de abordare strategică, dar regretăm că este doar o abordare strategică și nu o strategie reală. Aceasta înseamnă că documentul nu prevede un calendar, finanțare și măsuri precise pentru a stimula dezvoltarea economică a regiunii, care plătește cel mai scump tribut din cauza războiului din apropiere”, a declarat dna Angelova.
Avizul solicită o abordare pragmatică și o viziune comună pentru cooperarea regională, care să valorifice și structurile existente în regiune. Întrucât securitatea rămâne o provocare centrală, avizul subliniază necesitatea de a combate amenințările hibride și dezinformarea, în special în Moldova și Georgia, unde influența rusă continuă să submineze reziliența democratică. În acest scop, CESE solicită o cooperare consolidată între UE, NATO și organizațiile internaționale.
Atingerea unei păci durabile este o condiție prealabilă esențială pentru securitatea economică și „este regretabil că acest lucru nu este inclus ca obiectiv în documentul Comisiei. Fără normalizarea relațiilor din regiune, prosperitatea acesteia nu poate fi asigurată”, a subliniat dna Angelova.
În plus, o preocupare-cheie ridicată este povara inegală suportată de țări precum Bulgaria și România, care au sprijinit Ucraina și Moldova, absorbind în același timp pierderile economice și competitivitatea redusă în cadrul regimului de sancțiuni. CESE susține că UE nu a recunoscut încă statutul Mării Negre de zonă de frontieră afectată de conflict și nici nu a alocat sprijin proporțional cu sacrificiile făcute de statele din prima linie.
