Joi, 9 aprilie, miniștrii de Finanțe ai țărilor membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord privind răspunsul economic comun la pandemia de coronavirus, după ce au găsit „un teren de înțelegere” cu Olanda, care a blocat toate negocierile declanșate la începutul săptămânii.
„Reuniunea – virtuală – s-a încheiat joi seară în aplauzele miniștrilor europeni de Finanțe”, a transmis pe Twitter purtătorul de cuvânt al președintelui Eurogrupului, Mario Centeno. La rândul său, ministrul francez de Finanțe, Bruno Le Maire, a salutat „excelentul acord” realizat, acord ce include „500 miliarde de euro disponibili imediat”, precum și un „fond de relansare pentru viitor”.
Surse informate în posesia cărora a intrat corespondentul la Bruxelles al ziarului „Les Echos” au relatat că, după o primă reuniune – terminată cu eșec – a miniștrilor europeni de Finanțe de marți până miercuri dimineață, s-a ajuns la un acord pe care Bruno Le Maire l-a calificat ca „excelent”, ce demonstrează că „Europa se arată la înălțimea gravității actualei crize”.
Detalii din acordul Eurogrupului
Toată ziua de joi, au relatat agențiile de presă, a fost marcată de schimburi de opinie bilaterale, întâlniri care au deblocat în cele din urmă drumul spre acord. În cele din urmă, videoconferința nu a mai durat decât 45 minute, acordul realizat fiind primit cu aplauze.
În fața pandemiei, răspunsul european se orientează pe trei axe principale: până la 240 miliarde de euro credite din fondurile de salvare ale zonei euro, Mecanismul European de Stabilitate (MES), un fond de garanție permițând Băncii Europene de Investiții (BEI) să ofere până la 200 miliarde pentru sprijinirea întreprinderilor și până la 100 miliarde pentru susținerea șomajului parțial. Șefii de stat și de guvern, care la summitul din 26 martie nu au reușit să se înțeleagă asupra răspunsului economic la pandemie, trebuie să valideze înţelegerea miniștrilor de Finanțe.
Franța poate fi mulțumită că a avut câștig de cauză în privința cunoscutului său „cal de bătaie”- proiectul privind crearea pentru viitor a unui fond destinat sprijinirii financiare a relansării economice. Este un fond pe care Bruno Le Maire îl vede a fi evaluat la circa 500 miliarde de euro, dar ale cărui contururi rămân încă neclare, imprecise. Parisul se laudă totuși că a obținut principiul unui mecanism a cărui finanțare va fi conturată în perioada următoare – o manieră, spune „Les Echos”, de a instala în spiritele tuturor ideea unei îndatorări comune. Diavolul se află însă în detalii și șeful Eurogrupului, Mario Centeno, a avertizat la finele videoconferinţei: „Unele state membre ale UE au estimat că acest principiu se va realiza prin instrumente ale datoriei comune. Alții au cerut însă să fie găsite mecanisme alternative”. Este deci clar că problema aceasta, crucială, rămâne să fie tranșată ulterior.
Presiune asupra Olandei
Surse apropiate negocierilor au relatat că, marți și miercuri, bătălia cea mai puternică s-a dat în privința utilizării MES. Mai exact, în ce condiții trebuie acordat ţărilor UE un ajutor MES. Haga, așa cum se știe, cere reguli stricte. În final, ea a acceptat să se ralieze la o formulă care, de fapt, este foarte ambiguă: fondurile deblocate de către MES ar urma să fie utilizate pentru scopuri privind „prevenția și sănătatea”. Este o formulă care, interpretată mai larg, poate include și cheltuieli în domeniul economic. Criticile cele mai severe la adresa Olandei au venit în special din partea lui Jean-Claude Juncker, acuzând Haga de poziție „iresponsabilă”. Nu a menajat nici reticențele formulate, cumva alături de Olanda, venite din partea Germaniei.
Foto: By https://www.flickr.com/people/159530260@N03″>Bundesministerium für Finanzen „https://creativecommons.org/licenses/by/2.0” title=”Creative Commons Attribution 2.0″>CC BY 2.0</a> „https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=88688919„>