Dacă într-adevăr este AUR, atunci trebuie să strălucească

Mă uit la televizor și mă mir de mirarea unora.

Analiști și politicieni sunt muți de mirare, întrebându-se de unde a mai apărut și partidul ăsta care, culmea, a mai obținut și un scor fenomenal. Unii spun că este o creație a ”laboratoarelor Coldea”, alții că este moștenitorul electoratului lui Mircea Diaconu, alții spun că este un fel de familie extinsă cu neveste, bunici, veri și nepoți, ba sunt și unii care cred că ar fi o revenire peste timp a ideilor legionare.

Habar nu am cum a apărut, dar știu de ce a apărut.

AUR a apărut ”din spuma mării” exact ca Afrodita, numai că prin ”mare” trebuie să înțelegem ”marea dezamăgire, nemulțumire și tristețe a poporului român”.

Românii sunt dezamăgiți că după mai bine de trei decenii de la revoluție au rămas tot cei mai săraci cetățeni europeni, fără infrastructură, fără educație și asistență medicală performantă, fără locuri de muncă, nevoiți să-și vândă grâul altora în schimbul pâinii congelate și să-și caute de lucru în străinătate.

Românii sunt nemulțumiți de felul în care sunt tratați de clasa politică, de instituțiile statului și de conducătorii acestuia. În propria lor țară sunt tratați ca cetățeni de mâna a doua, sunt umiliți și jigniți. Capitalul românesc este discriminat față de cel străin. Statul român ajută pe proprietarii străini ai mall-urilor, dar închide taraba micului producător. Deși decidenții politici și experții lor nu sunt capabili să gestioneze criza pandemică, românii sunt considerați vinovați pentru că se îmbolnăvesc, sunt arestați medical și supuși unui inuman regim de amenzi, sunt considerați proști, necivilizați și înapoiați. Sunt tratați ca animale de muncă, fiind trimiși cu complicitatea perversă a statului, chiar în condițiile pandemiei, să salveze de la faliment producătorii germani de sparanghel. Nici credința strămoșească nu mai este respectată, prin închiderea bisericilor și limitarea dreptului de a participa la marile sărbători creștine.

Românii au devenit un popor trist căruia i s-a luat demnitatea și mândria națională.

Spre deosebire de toate celelalte țări membre UE și NATO, România nu are niciun cuvânt de spus în apărarea propriului interes. Sunt acceptate toate ordinile venite de la Bruxelles sau de la Washington chiar dacă nu primim nimic în schimb. Nu suntem primiți în Schengen, nu ni se ridică regimul vizelor cu SUA, nu suntem tratați de la egal la egal cu alte țări din punctul de vederec al subvențiilor în agricultură. Oficialii noștri se umilesc slugarnic în fața oricărei reacții din exterior fără a avea nimic de comentat.

Poate actuala clasă politică să pretindă că nu aceasta este actuala stare a poporului român? Sau poate nici măcar nu este conștientă de existența acestei țări și nici nu are capacitatea înțelegerii realității.

Din păcate, actuala stare a poporului român nu poate să nu fie caracterizată de dezamăgire, nemulțumire și tristețe și tocmai de aceea a existat un atât de mare interes pentru un partid care a sesizat această realitate și și-a propus să o schimbe în bine.

Scrutinul electoral trebuie să fie înțeles de către establishmentul politic actual ca pe un puternic semnal de alarmă. Este concretizat nu numai în apariția fulminantă a unui partid ce preia starea de nemulțumire, dar și de rata extrem de mare a absenteismului. Nu doar frica de Covid a oprit lumea în casă, ci și refuzul de a mai da gir unei clase politice în care nu mai are încredere.

Este necesar ca noua majoritate parlementară și noul guvern să nu minimalizeze această stare și să facă tot posibilul pentru a-și câștiga încrederea populației.

În ceea ce privește partidul AUR, spun ceea ce am spus și în titlu: Dacă într-adevăr este AUR, atunci trebuie să strălucească.

Trebuie să strălucească prin activitatea sa politică, atât în Parlament, cât și în societate.

”Strălucirea” înseamnă, în primul rând, consecvență în menținerea principiilor și valorilor afirmate în orice moment al activității, indiferent de presiunile politice interne sau externe, în al doilea rând, înseamnă profesionalism și coerență în poziții și decizii prin eliminarea oricăror tentații oportuniste de putere și îmbogățire, iar în al treilea rând loialitate față de statul român și constituția sa.

AUR trebui să ştie că oricând ”strălucirea” poate să pălească prin înșelarea așteptărilor pe care le avem de la apariția sa. Există speranța că un astfel de AUR ar putea echilibra extrem de benefic balanța puterilor politice parlamentare și ar putea contribui la creșterea încrederii populației în politică și în cei care o practică.

Vârsta și experiența politică mă opresc să dau un cec în alb. Trebuie să treacă momentul de euforie al succesului pentru a mă convinge cât de aur este AUR.

Deocamdată mă rezum la a spune că apariția unui astfel de partid era necesară, că reprezintă o reacție la starea de nesiguranță, nemulțumire și lipsă de orizont a populației.

Nu este de mirare că a apărut și a câștigat. Cei care încă se mai miră înseamnă că nu văd și nu înțeleg realitatea românească .