vineri, 27 martie, 2020
13.2 C
București

Implicaţiile pentru România ale premiului Nobel pentru economie acordat astăzi

INACO: Acordarea premiului Nobel pentru economie dezvoltării sustenabile în acest an ar trebui să trezească interesul decidenților noștri pentru mediu, inovațiile tehnologice, pentru grija față de generațiile viitoare 

Calitatea mediului, capacitatea de a genera idei noi și inovații sunt factori de creștere economică pe termen lung. Încorporarea acestora în modelele de creștere economică sustenabilă au adus chiar astăzi premiul Nobel pentru economie profesorilor William D. Nordhaus şi Paul Romer. Care sunt implicațiile pentru România?

Economia și clima interacționează, iar modelul cantitativ pe care îl propune profesorul Nordhaus permite analiza impactului taxelor sau politicilor publice asupra mediului. Care autorități române sau institute românești de cercetare au aplicat sau măcar s-au gândit să aplice acest model bine-cunoscut pentru a fundamenta o politică publică românească sau consecințele acestora? 

Noua abordare interdisciplinară a economiei, ține de modelarea proceselor economice bazată pe științele aplicate – chimie, fizică și mediu. Acesta este semnalul pentru școala economică românească pe care îl dă Premiul Nobel pentru economie în anul 2018. 

Acumularea de idei și inovații, capacitatea de a genera invenții tehnologice sunt esențiale pentru bunăstarea unei națiuni pe termen lung. Profesorul Romer a pus bazele teoriei creşterii endogene (care se referă la factorii interni ai progresului economic) și a modelat rolul fundamental al acumulării și inovării tehnologice în creșterea economică. Reiau întrebarea: care autorități române sau institutele românești de cercetare au aplicat acest model, arhicunoscut până și studenților din anul I de la ASE, pentru a fundamenta vreo politică publică românească sau pentru a analiza consecințele vreuneia? 

Și apropo de importanța factorilor interni de creștere economică. Educația și cercetarea sunt grav subfinanțate și nedigitalizate la noi, mediul de afaceri face ce poate, iar instituțiile publice românești sunt în topul rușinii mondiale la achiziția de noi tehnologii – pe locul 133 în lume în 137 de țări analizate, conform Raportului Global al Competitivității 2017-2018. Iar în dezbaterile noastre publice găsim mult prea rar repere inovatoare și soluții cu privire la bunăstarea pe termen lung a românilor. 

În acest context, investițiile publice și private ar trebui să se orienteze spre noile tehnologii, mai prietenoase cu mediul și cu generațiile viitoare, mai puțin costisitoare decât ar părea la prima vedere, opțiune susținută cu toată energia și de comunitatea de profesioniști ai INACO. 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

ULTIMA ORĂ

Sesiunea plenară specială a PE: Deputații europeni solicită un răspuns mai unitar dat de UE pandemiei de Covid-19

687 de deputaţi au participat joi, 26 martie, la Bruxelles, la primul vot din cadrul plenarei speciale a PE...

Guvernul a decis amânarea ratelor la bănci cu până la 9 luni

Guvernul a decis în şedinţa de azi amânarea ratelor la bănci cu până la 9 luni. Premierul Ludovic...

Poșta Română păstrează trimiterile extracomunitare până la 30 de zile

Poşta Română amintește tuturor clienților care, în perioada stării de urgență, au de ridicat trimiteri de la...

O firmă din Brașov sancționată de ANAF deși controalele fiscale sunt oprite

Într-un e-mail primit pe adresa redacției, o companie din Brașov, Haff Campers, acuză că, deși controalele fiscale...

TRENDING

Calendar

Mâine La Opera Naţională...

Noi Provocări privind Dreptul de Autor în Piaţa Unică Digitală

Lucrările conferinței  „Noi Provocări privind Dreptul de...