Reuniunea de duminică de la Viena cu participarea reprezentanților Iranului și ai țărilor semnatare ale acordului internațional privind programul nuclear iranian nu a reușit să găsească o soluție care să permită ocolirea sancțiunilor extrem de severe la care este expus Iranul de către Statele Unite. Concomitent, tensiunile rămân la cote înalte privind securitatea tancurilor petroliere ce traversează strâmtoarea Ormuz.
Ghidul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, consideră că europenii nu fac suficiente eforturi pentru salvarea acordului nuclear semnat în 2015 prin care se promitea reintegrarea internațională a Iranului în schimbul «înghețării» programului său nuclear. Au loc, în schimb, unele contacte americano-iraniene ce vizează ieșirea din actuala criză în zona Golfului Persic, dar și în economia iraniană strangulată financiar de sancțiunile americane.
Reprezentanții țărilor semnatare ale acordului nuclear internațional cu Iranul, realizat în 215, la Viena – respectiv Rusia, China, Franța, Germania, Regatul Unit – nu au reușit nici la întâlnirea de duminică, 28 iulie, să facă vreun progres în soluționarea crizei intervenite după ieșirea din acord a Statelor Unite și reinstituirea sancțiunilor economice americane împotriva Teheranului, cu un impact grav asupra economiei acestei țări. Este adevărat, spun comentatori politici europeni, că actualul context se pretează prea puțin la compromisuri, având în vedere că Iranul este acuzat de occidentali că pune în pericol securitatea petrolierelor ce traversează strâmtoarea Ormuz. Teheranul a calificat și el, duminică dimineață, drept «provocare» un proiect anunțat de Londra privind trimiterea în Golful Persic a unei misiuni navale europene, pretext fiind confiscarea de către gardienii Revoluției iraniene, în urmă cu 10 zile, a unui petrolier sub pavilion britanic. Sunt cunoscute de asemenea sabotajele, atacurile comise în ultimele două luni împotriva mai multor tancuri petroliere în strâmtoarea Ormuz, o cale de tranzit extrem de importantă a petrolului de pe planetă (a cincea parte din consumul de petrol al lumii).
Negocieri marcate de reproșuri
Nu s-a înregistrat, deci, niciun progres la reuniunea de la Viena de duminică. La ea au participat doar directorii politici din ministerele de Externe ale semnatarilor acordului nuclear din 2015, fără Statele Unite. Șefa diplomației europene încă în funcțiune, Federica Mogherini, nu a fost prezentă, fiind reprezentată de secretara generală a instituției europene ce girează politica externă, doamna Helga Schmid. A fost vorba, de fapt, de o «întâlnire pentru pregătirea unei reuniuni la nivel ministerial al țărilor semnatare ale acordului nuclear iranian», dar nici la acest punct nu a fost luată o decizie finală privind dată unei astfel de reuniuni. Din nou, reprezentantul Teheranului a reproșat europenilor care au semnat acordul nuclear iranian din 2015 că fac prea puțin pentru ca acordul respectiv să rămână în viață, lăsându-i pe iranieni singuri în fața presiunilor americane.
Semnale privind angajarea unor negocieri americano-iraniene
Miercurea trecută, președintele iranian Hassan Rohani s-a declarat gata să angajeze negocieri «juste» cu Washingtonul. Numai că, nefiind persoana numărul unu în regimul iranian, Rohani nu a precizat cu ce intenționează să vină la masa negocierilor. Ori, până acum, domnia sa a afirmat că nu este dispus să schimbe nici măcar o virgulă în textul tratatului semnat în urmă cu patru ani. Reamintim că tratatul respectiv prevedea o reintegrare a Iranului în viața politică și economică mondială, în schimbul «înghețării» programului său nuclear suspectat că vizează producere bombelor atomice. Ori, reintegrarea se află într-un punct mort, întrucât întreprinderile occidentale nu îndrăznesc să lucreze în Iran de teamă că pierd astfel piața americană, ca urmare a reinstituirii sancțiunilor americane împotriva Teheranului. Iranul este în acest moment pur și simplu strangulat financiar întrucât exportul de petrol care-i aducea aproape toate veniturile în devize a ajuns de la 2,6 milioane de barili pe zi la doar maximul 0,8 milioane barili. Sunt însă semnale evidente că strategia «presiunilor maximale» practicată de administrația Trump este însoțită de propuneri de discuții bilaterale cu Iranul. Recent, la New York, a avut loc o întâlnire între ministrul iranian de Externe, Mohammed Djavad Zarif, și Rand Paul, un influent senator american implicat în dosarul iranian. La rândul său, secretarul de stat Mike Pompeo a anunțat zilele trecute că intenționează să facă o deplasare la Teheran, ceea ce ar fi un act fără precedent din 1979 până în prezent. Teheranul a lăsat a se înțelege – deocamdată neoficial – că ar putea semna «protocolul adițional» la tratatul internațional de neproliferare din 1968, conform căruia Agenția internațională a energiei atomice (AIEA) primește mijloace suplimentare pentru verificarea caracterului pașnic al programului nuclear iranian, dând astfel garanții Occidentului asupra aplicării acordului din 2015. În schimb, Teheranul cere Washingtonului ridicarea imediată a sancțiunilor.
