La șase săptămâni de la așa-numita criză a submarinelor, președinții Franței și al Statelor Unite s-au revăzut vineri seară, în carne și oase, în capitala Italiei, în marja reuniunii G20 și în ajunul importantei conferințe COP26 ce urmează să aibă loc începând din 31 octombrie la Glasgow. Întâlnirea a avut loc la sediul ambasadei Franței din Italia, amplasată în zona Vaticanului.
Care era starea relațiilor Franței cu Statele Unite în urmă cu șase săptămâni? «O decizie unilaterală, brutală și imprevizibilă» – în acești termeni califica Franța, la 15 septembrie, parteneriatul strategic pentru regiunea indo-pacifică, semnat între SUA, Marea Britanie și Australia. În acest cadru, anularea de către Australia a contractului privind livrarea de către Franța a 12 submarine franceze în favoarea achiziționării de submarine cu propulsie nucleară americane a fost considerată la Paris, prin vocea ministrului de Externe Le Drian, drept «o lovitură pe la spate». Atmosfera generală în relațiile franco-americane se tensionase într-o măsură fără precedent.
La 5 octombrie, invitat de canalul francez de televiziune France2, secretarul de stat american Antony Blinken, în mod surprinzător, a acceptat că Statele Unite au comis o eroare de apreciere: «Am fi putut, ar fi trebuit să procedăm mai bine în materie de comunicație», a spus atunci Blinken. Cei doi miniștri s-au revăzut apoi la New York, la 23 septembrie, în marja sesiunii Adunării generale a ONU. O întâlnire în urma căreia s-a spus că «ieșirea din această criză va cere timp și acțiuni».
După întâlnirea de la Roma, Macron spune: «Am clarificat ceea ce aveam de clarificat»
Primit vineri de președintele Macron la sediul ambasadei Franței în Italia, Joe Biden a declarat în prealabil presei: «Ceea ce noi am comis (referire la criza submarinelor -n.n.) a fost o gafă și nu a fost făcută cu multă eleganţă». Apoi, la întâlnirea cu președintele Macron, Joe Biden l-a asigurat că gafa s-a datorat faptului că Washingtonul a avut impresia că Franța fusese informată cu mult înainte de către Australia despre renunțarea la contractul cu Franța.
«Încrederea, a declarat Emmanuel Macron, este ca în dragoste. Declarațiile sunt bune, dar dovezile sunt mai importante». Concluzia lui Macron apare semnificativă: «Noi am clarificat ce aveam de clarificat. Viitorul trebuie să-l vedem».
Un parteneriat bilateral privind energia curată, până la finele acestui an
Potrivit unei declarații comune destinate presei, președinții Biden și Macron își exprimă dorința de «a lucra împreună, în manieră strânsă», atât în cadru bilateral cât și cu aliații, pentru a face față amenințărilor trecute și emergente». Ambii lideri s-au declarat «atașați metodei consultărilor și a coordonării eforturilor lor în «manieră sistematică și aprofundată», fiind vorba de măsuri și inițiative ce servesc intereselor lor și au dimensiune strategică. «Franța și Statele Unite, se mai spune în declarația comună, sunt conștiente de rolul de motor ce le revine în căutarea de soluții mondiale la probleme colective» cum ar fi: sănătatea mondială și securitatea sanitară în vederea blocării pandemiei de Covid-19… căutarea de soluții urgente în lupta contra crizei climatice. Parisul și Washingtonul anunță, astfel un «parteneriat bilateral privind energia curată» până la finele anului 2021.
Nu au fost omise problemele privind apărarea și securitatea colectivă. «Ţinând seama de deteriorarea contextului securitar în Europa, au declarat cei doi șefi de stat, reafirmăm că o Alianță nucleară credibilă și unită este esențială…Vom lucra împreună, îndeosebi în cadrul NATO, pentru a întări controlul armamentelor, al dezarmării și al neproliferării, elemente centrale ale securității euro-atlantice».
