Fostul premier israelian Beniamin Netanyahu este marele învingător al scrutinului legislativ de marți, 1 noiembrie, ale cărui rezultate finale au fost publicate joi. Următoarea etapă, considerată de analiștii politici locali cea mai delicată, este formarea noului guvern.
În ciuda procesului pentru corupție în care este implicat, Beniamin Netanyahu a obținut, împreună cu aliații săi – partidele ultra-ortodoxe și Extrema dreaptă Sionistă religioasă – 64 de mandate din cele 120 ale Knesetului (cu trei mai mulți decât pragul majorității), a anunțat joi seară comisia electorală. Cu puțin înainte, premierul demisionar Yair Lapid, care îl înlăturase de la putere pe Netanyahu anul trecut, și-a contactat rivalul pentru a-l felicita cu prilejul victoriei în alegeri. Conform comisiei electorale, așa-numitul ”bloc de dreapta” al lui Benyamin Netanyahu are acum 64 aleși în parlament – 32 din partea partidului său Likud, 18 din partea a doua partide ortodoxe și un record de 14 mandate din partea Extremei drepte. De partea cealaltă, de acum în opoziție, formațiunea Yesh Atid (”Este un viitor”) a centristului Yair Lapid a recoltat 24 mandate, alături de care se află aliatul său de centru-dreapta Gantz Bennt, cu 12 deputați, 10 aleși din partea altor două formațiuni și 5 din partea partidului arab Raam.Toți au format o coaliție de doar 51 deputați. Este pentru prima oară în cele cinci scrutinuri legislative organizate în mai puțin de patru ani, când cele două tabere politice se departajează.
Beniamin Netanyahu va trebui să treacă imediat la formarea noului guvern. Conform datelor de pe hârtie, această operațiune ar fi doar o simplă formalitate dar, în fapt,”Bibi” are de dus niște negocieri complicate, remarca trimisul RFI la Ierusalim. Căci, dacă poate conta pe sprijinul religioșilor ultra-ortodocși, el va trebui să ajungă la o înțelegere cu liderii extremei drepte – Bezalel Smotrich și Itamar Ben Gvir. Ei au cerut deja portofoliile Apărării și al Afacerilor Interne. Greu de crezut că Netanyahu va da aceste importante portofolii extremei drepte israeliene, considerată în Statele Unite teroristă. Washingtonul a avertizat deja că relațiile israelo-americane ”au fost fondate întotdeauna pe interese comune și pe valori comune”. Ca atare, dacă dorește să revină la conducerea guvernului israelian, Netanyahu va trebui să se angajeze într-un ”joc dificil, de echilibrist”. Ceea ce, însă, remarcă analiști politici nu doar israelieni este faptul că, în caz de succes, un guvern în componența actuală va fi cel mai de dreapta din istoria țării. Aliații lui Netanyahu au poziții radicale într-un important număr de probleme, începând cu conflictul israeliano-palestinian. Astfel, partidul de extremă dreapta Sionism religios pledează pentru anexarea Cisiordaniei, teritoriu palestinian conform unei rezoluții a ONU. Aceste partide merg până la a concepe modificarea înfățișării Israelului: atacă separarea puterilor, plasând sistemul judiciar sub dominația politicului, crearea unui stat condus după reguli religioase, reducerea drepturilor minorităților, în special ale comunității LGBT+. Hărțuit de atâta vreme din toate părțile în procesul său pentru corupție, Beniamin Netanyahu a acționat în așa manieră încât să creeze condiții pentru accesul acestor formațiuni în parlament, iar el să poată ajunge din nou la putere. Chiar dacă acționează contra propriilor sale convingeri, el reprezentând dintotdeauna dreapta laică.