Vocea copilului și creșterea autonomiei acestuia și a școlii, în centrul noilor planuri-cadru pentru liceu
World Vision România: Este esențial să se creeze mecanisme legislative pentru a ne asigura că liceenii vor putea, cu adevărat, să aleagă
În România, jumătate dintre copii spun că nu sunt ascultați de adulți atunci când se iau decizii. Mai mult, peste 4 din 10 elevi nu au fost consultaţi de către profesori referitor la predarea și evaluarea din clasă, conform unui studiu realizat de Fundația World Vision România privind drepturile copilului. Noile planuri-cadru pentru învățământul liceal, puse în dezbatere publică la finalul lunii ianuarie de către Ministerul Educației și Cercetării, au ca principii de bază creșterea autonomiei elevului și a școlii.
World Vision România consideră că flexibilizarea conținutului educațional în funcție de nevoile specifice ale liceenilor va avea efecte pozitive pentru dezvoltarea acestora și pentru integrarea lor pe piața muncii. Astfel, modificările din noile planuri cadru se aliniază cu modelele internaționale de bună practică atât în ceea ce privește învățământul, dar și integrarea vocii copilului în educație și participarea acestuia la luarea deciziilor care îl privesc.
Una dintre schimbările importante propuse prin planurile cadru este introducerea curriculumului la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) într-un procent de 15%, înlocuind astfelsegmentul curriculum la decizia școlii, existent în planurile-cadru în vigoare. Această prevedere își propune să contribuie la competențele și atributele absolventului, prin suport flexibil pentru nevoi și interese personale de învățare.
Copiii din Consiliul Consultativ al Copiilor din World Vision România consideră că introducerea CDEOȘ și multitudinea de teme opționale legate de subiecte importante vor contribui la dezvoltarea și autonomia elevilor în liceu. Cu toate acestea, elevii sunt îngrijorați de lipsa capacității școlii în punerea în aplicare a acestor modificări, mai ales în mediul rural. Considerăm că această îngrijorare este cauzată, în principal, de faptul că în clase elevii nu sunt, în general, în
centrul procesului de educație, iar încrederea lor în instituții este extrem de scăzută: peste 60% din tineri nu au încredere în instituțiile statului, iar 90% spun că politicienii mint, conform unui studiu realizat de IRES.
“Ne punem problema existenței profesorilor pregătiți să predea materiile opționale, mai ales că vorbim de un deficit în numărul de cadre didactice, iar raportându-ne la cele mai vulnerabile școli, cum ar fi liceele din mediul rural, multe dintre opționale nu vor fi fezabile. Școlile trebuie să fie susținute cu resurse pentru a deveni atractive pentru specialiști și a ajunge la elevi cu opționalele cele mai potrivite pentru oferta școlii. O posibilă soluție ar fi gruparea materiilor opționale în mai puține zile, astfel încât să permită ca profesorii specializați în anumite teme să ajungă în toate școlile, în special în cele din mediul rural.”, au declarat reprezentanții Consiliului Consultativ al Copiilor.
În plus, copiii consideră introducerea alegerii personale a elevului un salt în sistemul educațional, dar atrag atenția asupra faptului că tinerii pot avea dificultăți în a se orienta.
“Elevii nu au mai fost puși în această ipostază până acum, astfel va fi dificil dacă nu vor avea repere clare în a se orienta pentru alegerea opționalului, mai ales că, până în clasa a VIII-a, părintele este cel care optează pentru materii suplimentare. Ne dorim un sistem real de susținere oferit elevului în deciderea viitorului său, care să-l facă să conștientizeze importanța educației în viața sa”, au completat copiii din consiliu.
Astfel, implementarea noilor planuri cadru trebuie să creeze și mecanismele necesare pentru ca toți elevii să aibă opțiuni reale dintre care să aleagă. Școala are nevoie de capacitare și invesțitie în resursa umană, pentru a respecta principiul echității și a fi garantul educației bazate pe știință.
Susținem demersurile Ministerului Educației și Cercetării de a pune în centrul procesului de învățare copilul. Facem apel către decidenți ca, în urma consultărilor și integrării tuturor propunerilor de îmbunătățire a planurilor cadru, să nu existe o creștere a numărului de ore din programul elevilor alocat diverselor discipline.
“Descentralizarea deciziilor în ceea ce privește curriculumul de liceu va duce la o mai bună colaborare între principalii actori implicați în educație. Vorbesc aici atât de triada elev – școală – părinți, dar și de piața muncii și autorități. Avem șansa de a pregăti următoarele generații pentru o adaptare mai bună pe piața muncii, având în vedere atât interesul lor, cât și al comunității. Va urma însă o perioadă de test și învățare: trebuie să ne asigurăm că vocea copilului este real ascultată. Pentru acest lucru avem nevoie de profesori pregătiți și părinți care să înțeleagă în mod real importanța acestei alegeri.
Noile planuri-cadru respectă cerințele pe care noi, actorii din educație, le-am avut în ultimii ani. Însă este nevoie de comunicare, informare și (chiar) formare constantă asupra acestor modificări, pentru ca fiecare parte implicată să-și înțeleagă rolul și să ne putem asuma responsabil eficientizarea procesul educațional. Totodată, cred că este important să reprioritizăm importanța educației la nivel local, iar acest lucru se poate crea doar prin investiție monitorizată îndeaproape și prin promovarea modelelor de bună practică din educație”, a declarat Mihaela Nabăr, Director executiv World Vision România.
Monitorizarea implementării corecte a noilor planuri cadru, mai ales în mediile vulnerabile, este esențială pentru liceeni.
Profilul elevului de liceu din mediul rural: 4 din 10 liceeni nu doresc să meargă la facultate. Câteva dintre provocările la care noile planuri cadru pentru liceu trebuie să răspundă
În România anului 2025, perspectivele educaționale ale elevilor din mediul rural arată astfel: peste 4 din 10 copii de gimnaziu (41%) nu doresc să meargă la liceu, ci să se angajeze, să lucreze în familie sau să urmeze un curs de calificare. În plus, 4 din 10 tineri de liceu (41%) nu doresc să meargă la facultate, ci să se angajeze (inclusiv prin cursuri de calificare), să se căsătorească sau să își facă propria afacere.
Aceste date arată că apetența copilului către continuarea procesului educațional este limitată în mediul rural. Acest lucru este cauzat atât de dificultățile financiare, cât și de lipsa de perspective în ceea ce privește educația.
Astfel, aproximativ jumătate dintre liceeni fac mai mult de o oră dus-întors până la școală. Aproximativ două treimi dintre copiii de vârstă școlară din mediul rural (62%) sunt implicați în activități lucrative.
Ieșirea din educație începe cu vârsta de 13 ani (în special din cauza repetenției repetate) și se accentuează progresiv pe perioada adolescenței ajungând la 6% la nivelul vârstei de 17 ani. Pentru peste 56 % dintre elevi, motivele de abandon sunt strict de natură financiară: aproximativ 864.000 de copii din rural trăiesc în familii în care banii abia ajung de la o lună la alta sau nu ajung nici pentru strictul necesar.
În plus, 13% dintre copiii din mediul rural (aprox. 236.000 de copii) locuiesc în familii în care majoritatea adulților (peste 50% dintre aceștia) au maximum 8 clase absolvite (gospodării cu intensitate foarte ridicată a deficitului de educație). Aproape jumătate dintre părinți (49%) se declară nemulțumiți de progresul școlar realizat în ultimul an de copilul, copiii lor.
Datele fac parte dintr-o mapare complexă dedicată elevului de liceu, realizată de World Vision România, prin intermediul mai multor cercetări derulate în intervalul 2023-2024. Fundația continuă astfel seria “Viața elevilor: o perspectivă asupra provocărilor zilnice”,prin care realizează profilurile copiilor de la sate, în funcție de ciclul de învățământ. Fiecare profil în parte analizează multe dintre aspectele vieții elevilor de la sate, având o abordare completă asupra provocărilor pe care le întâmpină, pentru a permite atât publicului larg, cât și autorităților să aibă o viziune de ansamblu asupra nevoilor copilului, cu scopul îmbunătățirii programelor și politicilor publice care îl vizează pe acesta. Profilul elevului de liceu poate fi citit, pe larg, aici: https://worldvision.ro/wp-content/uploads/2025/03/World-Vision-Romania-Profilul-elevului-de-liceu.pdf
Totodată, ca urmare a interesului, expertizei și experienței World Vision România în ceea ce privește implementarea de programe specifice învățământului profesional și tehnic din România, puteți găsi aici detalii asupra poziției privind Planurile Cadru și impactul lor asupra Învățământului Profesional și Tehnic (IPT).
