Kievul se teme de «un război total». Prezență militară considerabil întărită la bazele rusești de-a lungul frontierei cu Ucraina

Între Moscova și Kiev se menține starea de tensiune instalată după incidentul din Marea de Azov. Un tribunal din Crimeea a început marți să-i plaseze în stare de arest pe marinarii ucraineni făcuți prizonieri după ciocnirea, duminică, între gărzile coastelor de frontieră rusești și navele marinei ucrainene. 12 marinari (din 24) au fost deja plasați în detenție provizorie până în 25 ianuarie, în urma deciziei unui tribunal din Simferopol, principalul oraș din Crimeea. Ceilalți marinari urmau să compară în fața justiției miercuri.

Donald Trump bate cu pumnul în masă, «nu-i plac agresiunile» și ar putea anula întrevederea pe care urma să o aibă cu Vladimir Putin în marja summitului G20.

Așa cum se știe deja, gărzile de coastă rusești au inspectat prin forță două vedete și un remorcher aparținând marinei ucrainene care încercau duminică să traverseze strâmtoarea Kerci pentru a intra în Marea de Azov, ce are o importanţă crucială pentru exporturile de cereale și de oțel produse în estul Ucrainei. Incidentul a fost interpretat de Rusia drept «o provocare», în timp ce Kievul l-a considerat un «act de agresiune» din partea Rusiei și a cerut eliberarea marinarilor și retrocedarea navelor sale confiscate.

Întăriri militare rusești la granița cu Ucraina

Marți seară, într-o declarație la posturile ucrainene de televiziune, președintele Petro Poroşenko a acuzat Rusia că și-a întărit considerabil prezența militară la frontiera cu Ucraina, evocând inclusiv teama de un «război total» cu Moscova. Numărul tancurilor la bazele rusești situate de-a lungul frontierei cu Ucraina s-a triplat, iar numărul unităților militare aduse în zonă a crescut drastic, spun surse militare informate citate de Poroşenko. De partea ucraineană, în zona de frontieră cu Rusia, începând de miercuri, intră în vigoare legea marțială, decisă luni de Parlamentul de la Kiev. Ea va permite, timp de o lună, autorităților ucrainene să-și mobilizeze cetățenii, să reglementeze activitatea media și să limiteze adunările publice.

Donald Trump ridică tonul

Președintele american bate cu pumnul în masă. El a amenințat marți cu anularea întâlnirii – prevăzute pentru sfârșitul lunii septembrie – cu Vladimir Putin, în marja summitului G20 din Argentina. Raportul pe care consilierii săi i-l pregătesc asupra stadiului conflictului ruso-ucrainean în marea de Azov «va fi determinant», a spus Donald Trump într-o declarație pentru «The Washington Post». «Probabil că nu voi mai avea întrevederea respectivă (cu Vladimir Putin – n.n )… Nu-mi place această agresiune, nu vreau agresiuni», a insistat Donald Trump».

Cine crede Anders Fogh Rasmussen că ar câștiga un război ruso-ucrainean

Chiar dacă în ultimii ani Ucraina și-a sporit potențialul militar, de teama pericolului rus, «trupele Rusiei ar putea ocupa Ucraina în câteva zile», a declarat – într-un interviu acordat ziarului «Die Welt» – Anders Fogh Rasmussen, fost secretar general al NATO și fost premier al Danemarcei. În același interviu, Rasmussen a afirmat că Rusia ar putea adera la Alianța Atlantică în orice moment, cu condiția să îndeplinească anumite criterii. «Singurul inconvenient este că Moscova nu se grăbește să bată la porţile NATO… Sincer să fiu, a adăugat Rasmussen, nu cred că se va schimba ceva într-un viitor apropiat».

- PROMO - img

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

WWW