Locuri imaginare în existența cărora unii dintre noi au crezut, iar alții încă cred

Legendele și literatura sunt pline de diverse concepții despre paradisuri eterice sau terestre și locuri cu fler romantic. Ca turiști, ne însușim aceste peisaje și le păstrăm un loc special în imaginația noastră, iar ca simpli locuitori ai planetei le vizităm cu gândul, drept consolare pentru faptul că nu vom putea să ajungem să cunoaștem toate minunățiile lumii într-o viață de om.

Arcadia este numele unei regiuni din Grecia modernă, iar Arcadia antică era bine cunoscută în mitologia greacă drept casa zeului Pan, zeul sălbăticiei, al păstorilor, al câmpurilor și al munților. Această asociație a fost modelată de peisajul montan al Arcadiei, cu văi mari și câmpii între poalele muntelui. Ca locuință a lui Pan, Arcadia a fost privită ca o versiune a paradisului în Grecia Antică, unde Pan și curtea sa de nimfe și zâne puteau trăi în armonie. Această idealizare a zonei și proeminența sa în mitologia greacă a influențat și reprezentarea sa în arta și literatura antică, precum o țară rustică nealterată, ai cărei oameni trăiau aproape de natură, mai degrabă decât de societate. Arcadia a fost prezentată ca decor în Eclogues, o serie de poeme ale proeminentului poet roman Virgil, care înfățișau în primul rând păstorii din peisajul rural al Arcadiei, conversând între ei și interpretând amoebaean, un tip de concurs de canto grecesc antic. Acestea au avut un succes masiv atunci când au fost interpretate la Roma și l-au transformat pe poet într-o celebritate.

El Dorado sau Eldorado este numele dat unui comandant nativ american și, prin extensie, orașului prosper și imperiului înconjurător pe care l-ar fi condus. În secolele al XVI-lea și al XVII-lea, europenii credeau că există acest loc în Lumea Nouă, caracterizat de o bogăție imensă și căutările lor au sacrificat nenumărate vieți. Lui El Dorado i s-au atribuit diverse locații geografice până când, în cele din urmă, a ajuns să însemne pur și simplu o sursă de bogății nespuse, undeva în America. Și cum acest loc de bogății incomensurabile nu a fost găsit, a început să fie imaginat în literatură și cinematografie, precum și în jocuri video. Internetul a deschis noi porți pentru ca jucătorii să experimenteze aventuri simple sau mai complexe la diferite niveluri. Poate fi vorba atât despre un labirint, precum și despre un drum drept, fără linii răsucite. Astăzi îl putem găsi pe El Dorado într-un cazino online, ca același tărâm cu oportunități aproape nelimitate și ca un joc cu o temă atrăgătoare, cu timpul acțiunii în perioada aztecă.

Ținutul Cockaigne a crescut în popularitate ca o evadare din realitățile dure ale vieții din Evul Mediu. Variații ale temei au apărut în toată Europa, pline de noi detalii palpitante, sub diferite nume: „Cokaygne” (Insulele Britanice), „Bengodi” și „Cuccagna” (Italia), „Cocagne” (Franța), „Jauja” (Spania), „Schlaraffenland” (Germania) și „Luilekkerland” (Olanda). Un poem francez din secolul al XIII-lea, Le Fabliau de Cocagne, oferea o descriere a tărâmului, având case construite din alimente și râuri de lapte. Le Fabliau de Cocagne înseamnă literalmente „țara abundenței”.

Țara mitică Shangri-La este relatarea fictivă a romancierului James Hilton despre legendarul paradis tibetan Shambala. În romanul publicat în anul 1933, Lost Horizon, acesta schimbă numele paradisului în Shangri-La și îl prezintă ca o vale separată de lume. Înțelepciunea rasei umane este păstrată acolo împotriva amenințării unei catastrofe iminente. Romanul lui Hilton a fost transformat într-un film de succes în anul 1937, intitulat tot Lost Horizon și regizat de Frank Capra, iar numele Shangri-La a ajuns să definească în diferite contexte, un paradis pierdut. Legenda acestei văi pierdute este unul dintre cele mai vechi mituri tibetane și unul dintre cele mai izbitoare mituri ale unui peisaj sacru. În realitate, Shambala este situat în Himalaya, în cea mai îndepărtată parte a Tibetului, pe un platou înalt, înconjurat de un inel de vârfuri de munte.

Xanadu (alias Shangdu, Shang-tu și Kaiping), situat în Mongolia Interioară, nordul Chinei, a fost mai întâi capitala și apoi capitala de vară a Imperiului Mongol. A devenit proeminent în timpul domniei lui Kublai Khan și a fost renumit pentru palatele, grădinile și căile navigabile. Acest teritoriu a devenit renumit în lumea occidentală datorită descrierii exploratorului venețian Marco Polo, în celebra sa carte Călătorii. A primit apoi un alt impuls în imaginația populară atunci când a devenit subiectul unei poezii de Samuel Taylor Coleridge. Xanadu, îndepărtat și misterios, a ajuns astfel să reprezinte un loc de mister, lux splendid și viață ușoară. Deși astăzi mai există doar niște ruine ale orașului, acesta este inclus în lista Patrimoniului Mondial de către UNESCO. În filmul Citizen Kane din 1941, regizat de Orson Welles, Xanadu este numele dat palatului în care locuiește Charles Foster Kane, protagonistul acțiunii.

- PUBLICITATE -

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

WWW