13.5 C
București
vineri, 23 aprilie

Mai există solidaritate europeană?

Titlul acestei scrieri pare o întrebare fără sens.

Ce motive ar fi pentru a ne întreba dacă mai există solidaritate între țările membre ale Uniunii Europene? Exemplul cel mai bun și mai recent este inițiativa europeană de creare a unui fond de relansare economică în valoare de 750 de miliarde de euro, pentru atenuarea efectelor pandemiei.

„Comisia Europeană propune un fond de relansare în valoare de 750 de miliarde de euro, care se adaugă instrumentelor comune aprobate deja. O acţiune europeană de solidaritate pentru înfruntarea unei crize fără precedent”, a anunţat în mai a.c. comisarul UE pentru Afaceri Economice, Paolo Gentiloni.

„Planul de redresare transformă provocarea imensă cu care ne confruntăm într-o oportunitate, nu numai prin faptul că sprijină redresarea, ci şi prin investiţiile în viitorul nostru pe care le include: Pactul verde european şi digitalizarea vor stimula crearea de locuri de muncă şi creşterea economică, rezilienţa societăţilor noastre şi sănătatea mediului nostru. Acesta este momentul Europei. Dorinţa noastră de a acţiona trebuie să se ridice la înălţimea provocărilor cu care ne confruntăm toţi. Prin intermediul instrumentului Next Generation EU, oferim un răspuns ambiţios acestor provocări”, a spus Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene. 

Se vorbește mult și chiar cu entuziasm în dezbaterile politice dâmbovițene despre solidaritatea europeană și rolul ei providențial în salvarea economiei românești afectată de coronavirus. Practic, toate măsurile de relansare sugerate de către guvernanți se vor finanțate prin solidaritatea europeană exprimată în miliardele de euro ce ar reveni României din Fondul de Relansare Economică.

Este adevărat că au existat și probleme în ceea ce privește discuțiile și negocierile privind constituirea Fondului. Nu toate țările membre au agreat această idee a creării Planului de Relansare. Patru sunt țările care au respins ferm propunerea: Austria, Țările de Jos, Danemarca și Suedia (”Frugal Four”). De altfel, aceste țări s-au opus nu numai Fondului, dar și anterior proiectului de buget european ce cuprindea ideea emiterii de coronabonduri.

Poziția lor este fermă deoarece se descurcă bine pentru că s-au reformat. Ele nu văd de ce beneficiile reformelor lor ar trebui să fie ” repetenții Europei”, care nu s-au reformat și nici nu se vor reforma, continuând să aibă întotdeauna probleme în ciuda ajutorului primit din partea UE prin contribuția celorlalți membri ai comunității.

În același timp, nu trebuie omis faptul că Austria, Suedia, Danemarca și Olanda sunt țările care contribuie cel mai mult la bugetul european raportat la populația lor. Prin urmare, ar fi extrem de greu de convins contribuabilii din aceste țări să plătească și mai multe impozite pentru susținerea altor țări. Așa după cum s-a exprimat cancelarul austriac Sebastian Kurz: ”Furnicile ar trebui să lucreze și mai mult pentru cicadă. Nu prin punerea în comun a datoriilor, Europa va putea ieși din această criză, ci prin eliberarea energiilor. UE trebuie să iasă din cămașa sa de forță normativă, care se gândește doar la reglementări și ajutor. Dacă va exista un plan de ajutor pentru țările din sud, acesta trebuie făcut în condiții stricte: statele trebuie să întreprindă reformele necesare pentru redresarea economică, să-și elibereze economia și sistemul social”.

”Frugal Four” nu au obținut ceea ce doreau la acea dată, mai ales ca rezultat al reacției vehemente a Ungariei și Poloniei, care s-au opus impunerii oricărei condiționalități în accesarea fondurilor. Acordul s-a blocat la nivelul Parlamentului European pentru câteva luni, mai ales datorită obstacolelor pe care acesta le-a avut în deliberare în condițiile dificile impuse de pandemie.

La București, atmosfera a continuat să fie optimistă și entuziastă. După ce s-a încercat propagandistic să se prezinte suma ce ar trebui să revină României ca pe un succes al negocierilor, deși nu reprezintă nimic altceva decât o cotă corect calculată pe principiul european de reprezentativitate și contributivitate, guvernul și-a bazat, fără nicio rezervă, finanțarea tuturor promisiunilor și programelor economice pe sumele ce, conform declarațiilor oficiale, erau așteptate în țară cel târziu la mijlocul anului viitor. Nu a existat nicio preocupare relativ la posibilele condiționalități ce ar putea apărea.

Dar iată că,socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg.

Săptămâna trecută, Comisia de Control Bugetar a Parlamentului European (CONT) a ajuns la un acord cu reprezentanții Consiliului Uniunii Europene privind condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept.

Acest mecanism ar trebui să fie unul preventiv, și nu represiv. Domeniul de aplicare se referă la valorile fundamentale, dar și la fraude fiscale, precum și la încălcări ale independenței judiciare. Comisia Europeană va fi cea care va monitoriza situația fiecărui Stat Membru, iar acest mecanism va trebui ca în primul rând să încerce să îndrepte situațiile de încălcare a statului de drept. De altfel, procedura se va desfășura în felul următor: Comisia identifică încălcarea statului de drept și trimite notificarea Statului Membru, care are la dispoziție 3 luni pentru a reacționa.

Mecanismul – a specificat CONT – ”nu trebuie să afecteze beneficiarii finali ai fondurilor europene, care nu pot fi ținuți responsabili pentru acțiunile politice ale Guvernelor naționale. Comisia Europeană trebuie să găsească cele mai potrivite metode astfel încât să evite o situație neplăcută pentru proiectele care sunt deja în curs de implementare”.

Deodată, situația devine extrem de complicată pentru aceia care considerau fondul deja accesat dacă prezentau proiecte viabile, fără a li se pune nicio condiție politică sau de bună și cinstită gestionare a politicii fiscal-bugetare.

Politica românească a reacționat diferit la această schimbare de situație.

Doamna Carmen Avram, europarlamentar PSD, consideră că Această chestiune ar trebui să existe în tratatele europene, ori ea nu există. Să condiţionezi acordarea de bani europeni de orice. Prin urmare, ar fi trebuit schimbate tratatele, pentru că nu este prevăzut nicăieri că nu poţi acorda bani europeni unui stat care contribuie la bugetul european în fiecare an. România, de exemplu, urmează să trimită 20 de miliarde de euro pentru următorii 7 ani. Întrebarea este cum îi refuzi unei ţări finanţare europeană, în condiţiile în care ea contribuie la bugetul UE?

A doua problemă este că nu se ştie cine evaluează asta. E posibil ca un stat să se plângă la Consiliul European că alt stat nu respectă statul de drept. Şi Consiliul ar urma să se întrunească şi să stabilească dacă plângerea e reală sau se bazează pe date greşite. Problema e că nu e clar cine anume evaluează dacă acel stat încalcă statul de drept. Nu prea ai cum să evaluezi un stat, atâta vreme cât din 27 de state membre există peste 20 de sisteme de legi diferite. Deci Polonia are un sistem de legi şi le aplică ad-litteram. Dacă Austriei, Germaniei sau Olandei i se pare că Polonia încalcă statul de drept, ar însemna că trebuie să se bazeze pe sistemul legislativ din Polonia, nu din altă ţară. Problema e cine evaluează şi pe baza a ce!

Nu s-au luat în calcul posibilităţi cum ar fi folosirea acestei condiţionalităţi pentru a duce o luptă politică internă şi pentru a dărâma un Guvern. La Bruxelles există foarte mulţi oameni, poate toţi, care fac jocuri pentru a se răzbuna pe liderul din ţara lor, care este dintr-o formaţiune rivală. Am observat asta şi la votul pentru Politica Agricolă Comună. Nu ştie nimeni dacă există cineva care să privească cu atenţie la acuzaţiile eventuale care se vor face împotriva unui stat, iar acel cineva să fie suficient de obiectiv pentru a decide dacă statul acuzat este chiar vinovat. În România, cred că această armă va fi folosită. În general de către cine a mai folosit-o când trei ani de zile s-a vorbit despre România cât e de coruptă”.

Domnul Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, a salutat acordul provizoriu de condiţionare a acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept.

„Protejarea fondurilor europene prin impunerea respectării statului de drept a fost de mult timp o prioritate a grupului Renew Europe. Sunt încântat de faptul că putem să punem bazele acestei legislaţii inovative. Renew Europe îşi respectă promisiunile făcute cetăţenilor europeni. Credem cu adevărat că este de neacceptat ca unele ţări europene să folosească în continuare banii europenilor plătitori de taxe pentru a-şi întări propriul iliberalism şi pentru a submina drepturile fundamentale ale cetăţenilor europeni. Astăzi, facem un pas important spre oprirea acestor lucruri. Uniunea Europeană nu este o maşinărie de bani, este o uniune de valori şi drepturi fundamentale, care trebuie să fie apărate. Iar mecanismul statutului de drept va întări asta.

Este un mecanism care credem că va juca un rol important în întărirea statului de drept şi care va face totul pentru a aduce progresul în proiectul european”.

Foarte important și interesant ceea ce susțin cei doi oameni politici români, dar mult mai important este ce credem noi atât ca cetățeni români, dar și ca cetățeni europeni. Mai există solidaritate europeană?

Introducerea unui criteriu ca acela al existenței statului de drept ne face să ne simțim într-o lume a solidarității sau a izolării?

Noi suntem victima unei campanii proeuropene exclusiviste în care principalul argument a fost acela al fondurilor europene. Tot comportamentul politicii economice de după aderare s-a caracterizat prin idealizarea rolului acestor fonduri care au apărut aproape ca unicul și primordialul avantaj al aderării. Nu am fost preocupați de alte avantaje cum sunt accesul pe o piață unică liberă europeană, participarea activă la elaborarea politicilor europene sau la dezvoltarea unor mari proiecte energetice sau ecologice zonale.

Apariția unui astfel de obstacol în accesarea fondurilor, altul decât incapacitatea noastră de a elabora proiecte eligibile, ar putea schimba dramatic atitudinea românilor față de Uniunea Europeană, adâncindu-le sentimentul, deja existent, de discriminare și izolare.

- PUBLICITATE -

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

WWW