Caută pe site
Publică anunț în ziar
curierul-national-logo Logo-Curierul-National-Blck
Publică anunț în ziar
  • Actualitate
  • Economie
    • Agricultură
    • Asigurări
    • Auto
    • Companii
    • Construcții
    • Energie
    • Finanțe și Bănci
    • Fiscalitate
    • HR
    • Imobiliare
    • IT
    • Retail
    • Transporturi
    • Turism
  • Extern
  • Politic
  • Cultură și Educație
  • Sport
  • Opinii
Reading: Marea depreciere a leului: 0,34 bani
Distribuie
Curierul NationalCurierul National
Search
  • Actualitate
  • Economie
  • Extern
  • Opinii
  • Politic
  • Sport
  • Salvate
  • PUBLICAȚIA
    • Despre noi / Contact
    • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Redacția
Have an existing account? Sign In
Follow
FeaturedOpinii

Marea depreciere a leului: 0,34 bani

Radu Georgescu
Autor Radu Georgescu
Publicat 4 martie 2021
Distribuie
lei monede

După aproape șase luni de stabilitate, în care fluctuațiile cursului euro s-au limitat la maximum un ban, iar în ultimele săptămâni la 0,1 bani, miercuri media monedei unice a „crescut” cu 0,0018 lei față de precedentul vârf istoric de 4,8750 lei, atins în 27 septembrie 2020.

În perioada amintită s-a observat crearea unui tipar. Cu puțin timp înainte de stabilirea cursului apăreau ordine de vânzare de valută, care nu permiteau o depășire a maximului istoric. La început, probabil că au fost reglaje operate de banca centrală, însă cu timpul este posibil ca mulți dealeri să profite de acest moment pentru a realiza profituri.

Renunțarea la acest tipar a făcut ca joi cursul să urce de la 4,8768 la 4,8784 lei, nou record pentru euro, într-o ședință în care transferurile se limitau la „culoarul” stabilit de la începutul anului, 4,873 – 4,88 lei/euro.

O depreciere de 0,0034 lei în două zile nu reprezintă o evoluție critică pentru leu, dacă privim către Polonia, unde media zlotului s-a depreciat tot joi de la 4,5393 la 4,5549 unități/euro, sau Ungaria, unde forintul a crescut de la 363,55 la 364,56 unități/euro.

În Polonia au apărut disensiuni între membrii conducerii băncii centrale, în discuție fiind pusă valoarea scăzută a dobânzii de politică monetară, care creează presiune asupra zlotului.

Unul dintre instrumentele folosite de BNR pentru stabilitatea cursului euro/leu este dobânda de politică monetară.

Dobânda de politică monetară de 1,25%/an practicată de banca centrală rămâne una dintre cele mai atractive din regiune, chiar dacă aceasta se află la un minim istoric, având în vedere că în Polonia dobânda-cheie este de 0,1%/an, în Ungaria de 0,60% sau 0,25% în Cehia.

Acest nivel ridicat este atractiv pentru investitori, în condițiile în care, de exemplu, băncile din Germania, unde dobânda la depozite este negativă, le recomandă clienților să își plaseze economiile în alte țări.

Cei de la Erste Asset Management cred că în actualul context, în care inflația urcă spre limita de sus a intervalului țintit de 2,5% +/- 1 punct procentual iar economia dă semne de revenire mult mai bune decât cele anticipate, banca centrală nu va opera o nouă tăiere a dobânzii-cheie.

„Cu creșterea economică ce a bătut orice altă țară din regiune, cu inflația ce este posibil să stea spre partea superioară a intervalului dorit de BNR în următoarele luni, dar și cu un mediu global ce se schimbă puternic datorită revenirii post-pandemice, probabilitatea ca Banca Națională să reducă din nou dobânda (după tăierea de 0.25% de anul acesta) a scăzut considerabil, iar această schimbare în așteptările jucătorilor din piață se reflectă și în evoluția obligațiunilor guvernamentale în monedă locală”, se arată în raportul „Accelerarea revenirii se plătește… cu dobânda” al celor de la Erste AM.

Pe de altă parte, pentru contracararea eventualelor mișcări speculative, BNR are la dispoziție, până în martie 2022, o linie de împrumut, prin intermediul unei linii repo, în valoare de până la 4,5 miliarde euro de la BCE. La aceasta se adaugă „tamponul” celor 17 miliarde de euro împrumutate anul trecut de Finanțe pe piețele internaționale. Cât și viitoarele sumele care vor fi primite prin intermediul planului de ajutor al Uniunii Europene.

Stabilitatea leului s-a reflectat și în prognozele din sondajul realizat în ianuarie de CFA România.Valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9208 față de 4,9283 lei/euro în cazul sondajului din decembrie trecut, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea este de 4,9742, comparativ cu 4,9825 lei/euro la sfârșitul lui 2020.

- Publicitate -

Alți analiști văd la sfârșitul anului un curs în jurul valorii de 4,95 lei/euro, pragul de 5 lei urmând a fi atins în 2022, în timp ce Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză anticipează în prognoza sa de iarnă 2021 o medie anuală pentru euro de 4,89 lei/euro în 2021, respectiv una de 4,93 lei/euro în 2022.

Distribuie articolul
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Reddit Telegram Email Copy Link Print
Distribuie
Articolul anterior Birmania: Miercuri, cele mai sângeroase represiuni comise de junta militară. Cel puțin 38 morți și zeci de răniți
Articolul următor Antony Blinken: Pentru Statele Unite, China este „cea mai mare provocare” a secolului
Niciun comentariu

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

-Publicitate-
Ad imageAd image

Ultimele articole

ASF:  Titlurile de stat și acțiunile au rămas principalele instrumente financiare în care au investit fondurile de pensii administrate privat
Economie
SIGNAL IDUNA obține aprobarea ASF pentru achiziția pachetului majoritar al Garanta Asigurări
Asigurări
SUA pregătesc evacuarea voluntară a cetățenilor americani din Israel
Extern

RSS Știri Fotbal

  • Prea mici pentru Austria! Fără voință, naționala s-a făcut de râs la Viena
  • Steaua București deține tot palmaresul! Fotbal Club FCSB nu are istorie!
  • Metaloglobus face istorie: Promovare dramatică în Superliga după un retur eroic cu Poli Iași!
  • VIDEO | Ce salarii au sportivii de la secția de fotbal a Stelei
  • Reșițenii strică sărbătoarea Stelei, dar roș-albaștrii termină pe loc de Superliga

Citește și

Economie

Stare de alertă: Produsul Intern Brut în Trimestrul III 2024 nu s-a modificat

3 minute
Featured

Românii s-au relaxat, 55% nu mai văd infectarea cu Covid-19 ca pe o amenințare

2 minute
Opinii

Îmi retrăiesc tinerețea

9 minute
Cultură și Educație

Han Kang, o ”carte albă” cât un Nobel

8 minute
favicon curierul national favicon curierul national
  • EDIȚIA DIGITALĂ
  • ABONAMENT DIGITAL
  • PUBLICĂ ANUNȚ ÎN ZIAR
  • CONTACTEAZĂ-NE

PUBLICAȚIA

  • Despre noi
  • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Anunțuri Mică Publicitate
    • Advertorial
  • Redacția
  • Contact

ȘTIRI

  • Actualitate
  • Extern
  • Cultură și Educație
  • Politic
  • Sport
  • București

BANI

  • Economie
  • Companii
  • IT
  • Agricultură
  • Energie
  • Fiscalitate
  • Imobiliare
  • Turism

PARTENERI

  • B1 TV
  • Gazeta de Sud
  • Money Buzz!
  • Știrile de Azi
  • Goool.ro
  • Bucharest Daily News
  • Slatina Buzz!

BUN DE AFACERI, DIN 1990

Welcome Back!

Sign in to your account

Username or Email Address
Password

Lost your password?