PostModernism Museum a derulat proiectul cultural „Mituri și realități mai mult sau mai puțin adevărate, cu și despre Brâncuși”, în anul comemorativ Brâncuși150 și finanțat de Ministerul Culturii. Timp de câteva luni, proiectul a propus o abordare de cercetare a figurii sculptorului: a luat câteva dintre miturile care îi însoțesc imaginea – mersul pe jos până la Paris, „prințul țăran”, presupusa donație către statul român sau identitatea de sculptor ortodox – și le-a pus în discuție cu experți care au cercetat și analizat sursele documentare. Rezultatul e un Brâncuși mai complex, strategic și contradictoriu decât mitul, și tocmai de aceea mai fascinant.
Proiectul reunește dialoguri profesionale realizate de istoricul de artă Cosmin Nasui, fiecare cu un invitat care privește sculptorul și opera sa din perspective complementare, diferite.
Regizorul Cornel Mihalache, director al Centrului „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, vorbește despre falsurile și instrumentalizările naționaliste care circulă azi online, de la demolarea Coloanei în 1997 până la demersurile recente de „repatriere” a osemintelor.
Cornel Mihalache – Mituri și realități mai mult sau mai puțin adevărate, cu și despre Brâncuși
Istoricul și colecționarul Radu A. Pircă reconstituie, cu recensăminte și rapoarte medicale, Gorjul copilăriei lui Brâncuși și demontează clișeul sărăciei cu date, nu cu legende – pornind chiar de la cuvântul „evadare”, folosit de sculptor.
Radu A. Pircă – Mituri și realități mai mult sau mai puțin adevărate, cu și despre Brâncuși
Doina Lemny, cercetătoare peste treizeci de ani la Centre Pompidou și autoare a circa zece cărți despre artist, arată cât de puțin documentată rămâne, de fapt, tinerețea acestuia.
Doina Lemny – Mituri și realități mai mult sau mai puțin adevărate, cu și despre Brâncuși
Arhitectul Dorin Ștefan, membru al Academiei Române, citește opera dinspre perspectiva arhitecturală a spațiului, formelor și proporțiilor.
Dorin Ștefan – Mituri și realități mai mult sau mai puțin adevărate, cu și despre Brâncuși
Iar Dodo Niță, cel mai important cercetător al benzii desenate românești, explică de ce Brâncuși este încă puțin prezent în acest mediu – un episod despre cum și o relativă absență poate fi o poveste.
Brâncuși în benzi desenate cu Dodo Niță în seria „Mituri și realități … cu și despre Brâncuși”
Toate dialogurile rămân accesibile gratuit și permanent. Până acum peste 71.000 de vizualizări pe YouTube.
Cercetarea a fost adusă în spațiul public și prin prezentarea expozițională itinerantă „Codul Brâncuși”, construită în tehnica tipăririi pe straturi color suprapuse: fiecare strat devine vizibil doar privit printr-o lentilă roșie sau albastră, iar gestul simplu de a schimba perspectiva de privire prin lentile colorate desface, fizic, distanța dintre mit și document. Expoziția a însoțit școala de vară urbană de la Târgu Jiu, unde au fost programate două seminarii intensive:„Deconstrucția miturilor lui Brâncuși” și „Drepturi de autor și cadrul legislativ în industriile creative”. Expoziția a fost prezentată și în cadrul festivalului „Brâncuși Nocturn”, organizat de Asociația Docuart.
Proiectul a fost realizat alături de Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Asociația pentru Dezvoltare Regională și Politici Europene și Modernism.ro, ca parteneri de proiect și alături de Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu”, Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu – Institutul de Cercetare Dezvoltare și Inovare, și Asociația Docuart, ca parteneri de comunicare pentru seminarii și expoziție.
Toate materialele produse rămân disponibile ca resursă educațională permanentă și gratuită aici https://www.postmodernism.ro/mituri-si-realitati-mai-mult-sau-mai-putin-adevarate-cu-si-despre-brancusi/
Proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii.
